Atacurile de panică

11
1007

Ce sunt aceste atacuri şi de ce ne interesează? Sunt nişte chinuiri interioare ale psihicului, de regulă, al adolescentului sau adultului tânăr care îl fac să transpire emoţii negative. Cum se manifestă? Simplu. Ai o frica nejustificată care debutează cu un gol în stomac. Alte simptome pot fi: stare de leşin, nelinişte, palpitaţii, amorţirea membrelor etc.

Ce faci când ai un cutremur psihic şi scara ta Richter a luat-o razna?

Te aşezi frumos undeva comod. Expiri grijile, inspiri gândurile positive. Te gândeşti la Hannah Montana. Râzi cât poţi de mult. Îţi controlezi respiraţia. Cânţi o melodie de la Rihanna. Râzi din nou. Te ridici şi eşti cel mai puternic om de pe planetă. Ai încredere în tine şi autosugestia te scapă de orice gând negativ. Ţine minte, melomanule: tu îţi controlezi mintea, nu ea pe tine.

Din ce cauză apar aceste atacuri?

Nu, nu ai înnebunit şi în niciun caz nu eşti singurul. Ţi-ai mutat cuibul departe de părinţi? Te simţi singur uneori? Ai trecut printr-o experienţă puţin dramatică? Orice schimbare în viaţa ta, micule adult, este importantă. Mintea îţi joacă feste când oboseşte. O laşi?

Ce se întâmplă dacă nu îţi poţi depăşi atacurile de panică?

  • poţi dezvolta o boală psihică, precum schizofrenia
  • poţi suferi, în cazul exagerării, chiar şi un infarct miocardic
  • sau pur şi simplu, poţi să devii o persoană foarte slabă din punct de vedere mental

Ce se intampla dacă scapi de ele?

  • în sfârşit, te poţi numi adult
  • nu spun că vei fi neînfricat precum Chuck Norris, dar sigur pe tine
  • te vei simţi în siguranţă şi stăpân pe orice situaţie
  • vei zâmbi cu mândrie când te vei gândi ce infantil ai fost să te temi de schimbare

Inserează-ţi gânduri pozitive în momentul în care ai un gând negativ. Aruncă cu o armată de gânduri pozitive spre răul din mintea ta şi teama nu va mai exista. Ocupă-ţi timpul, nu îţi mai face griji.

Grăbeşte-te să creşti şi să scapi de angoase până nu scapă ele de tine!

Cheamă-ţi armata invincibilă de raţiune şi combate-ţi frica! Câştigă-ţi dreptul de a fi numit “curajos” şi o să zâmbeşti mai des ca Angelina Jolie. Încearcă! Nu te da bătut!

11 COMENTARII

  1. Ana, in nici un caz nu poti dezvolta schizafrenie din anxietate si putin probabil sa faci infarct miocardic din pricina atacului de panica. Majoritatea oamenilor mai sensibili fac cel putin un atac de panica in viata, pe care nici macar nu-l percep ca atac de panica, de fapt multi oameni nici nu cunosc notiunea de atac de panica.

  2. Ipotetic vorbind daca iti inunzi mintea cu ganduri negative anxietatea se poate agrava.Vrei exemplu?Simplu.Iti este frica sa nu te sinucizi.Pur si simplu, fara nici un motiv anume mintea ta o ia razna.Poate deveni foarte simplu schizofrenie,uite recomand cartea “Terapii Cognitive” de Jean Cottraux.Acolo o sa afli de ce poti face atat infarct cat si schizofrenie :D

    • Anxietatea se poate agrava într-adevăr din cauza gândurilor negative, dar sa nu încurcam borcanele… Adică bolile din spectrul anxietății (unde gândurile intruzive, egodistonice sunt simptomatice pentru și foarte problematice in anxietatea generalizata și tulburarea obsesiv-compulsiva) cu cele din spectrul psihotic (unde astfel de gânduri sunt asociate cu ideile delirante). O legătură cauzala intre atacurile de panica și alte afecțiuni mentale nu a fost demonstrata științific: atacurile de panica pot fi asociate bolilor psihotice, dar în niciun caz ca o cauza, ci ca simptom negativ… Cat despre infarctul miocardic, poți avea într-adevăr impresia ca ai un infarct, dar nu o sa mori niciodata de la aritmia resopectiva decat dacă se petrec și alte lucruri mai grave in organism (exista alți factori agravanti). Acest articol ar fi reprezentat, pentru mine personal și din păcate, o mare sursa de dezinformare acum doi ani, când am început sa sufăr de atacuri de panica – iar unele afirmații ar putea sa nu fie de ajutor celor care suferă de asa ceva, ci din contra. În acești doi ani, m-am informat de pe site-uri de specialitate, din studii și cărți în limba engleza și am urmat și o scurta terapie cognitiv-comportamentala. Opinia acestei orientari, care are cele mai bune rezultate ca terapie pentru atacurile de panica este ca tehnica de combatere a atacurilor de panica pe care ați descris-o dumneavoastră este destul de ineficienta și poate duce chiar la înmulțirea atacurilor. Importanta nu este distragerea atenției (aceasta va creste frica in continuare și va maximiza anxietatea anticipatorie pentru următoarele atacuri) – eficiente in mod deosebit nu sunt tehnicile de respiratie – ci simțirea senzațiilor si observarea gândurilor în acel moment (în sensul de “ride the waves of the panic attack”) adica experimentarea fricii pentru a conștientiza iraționalitatea acesteia și faptul ca nu ne poate face rău. In timp ce alte informatii oferite de articol sunt valide, iar tonul motivational este de apreciat, o afirmatie cum ar fi ca daca scapi de atacurile de panica, te vei putea numi adult nu o gasesc foarte benefica pentru increderea in sine a unei o persoane tinere care sufera de asa ceva. Si ce ne facem cu milioanele de oameni de 30-40-50 de ani care au atacuri de panica poate chiar din timpul adolescentei, si posibil ca nu intotdeauna sa fi reusit sa “scape” de ele in totalitate (pentru ca poate fi un proces dificil, dar care tratat cu seriozitate poate duce la o cunoastere mai buna a sinelui – vorbesc aici mai ales din proprie experienta). Atacurile de panica nu trebuie vazute ca o slabiciune! In ultimul rand, as mai adauga ca o mentiune importanta care lipseste este legata de cauzele de ordin fizic ale atacurilor de panica (ex. afectiuni tiroidiene). Sa nu ne grabim sa ne “certam” psihicul si sa ne simtim slabi cand poate pentru inceput este cazul sa facem niste investigatii medicale!

  3. Bune sfaturile ! Un psiholog mi-a vorbit despre atacuri si mi-a spus cate ceva:
    1. In timpul unui atac de panica, daca respiri repede (hiperventilezi), incearca sa raresti inspiratiile si expiratiile (la cam inspiratii-expiratii pe minut, deci 3 secunde inspiratia, 3 secunde expiratia) ! De asemenea, am inteles ca nu e o idee buna sa respiri profund. Daca continui sa hiperventilezi, inima continua sa bata tara (sau sa bata din ce in ce mai tare). Explicatia e chimica (elimini dioxidul de carbon din sange – care este foarte util; eh, cititi si voi mai mult despre asta…). Sigur, o sa ti se para ca te sufoci, dar e ok, nu te speria ! Bineinteles, nu-ti tine respiratia :) Doar rareste-le :)
    2. Bea apa, s-ar putea sa te ajute sa elimini adrenalina din sange, prin urina.
    3. Adrenalina se elimina prin exercitiu fizic (se “arde”). O idee ar fi sa nu stai pe loc… ca sa nu zic sa faci un pic de miscare (dar pun pariu esti prea speriat pentru asta… asa ca doar plimba-te sau ceva…). Dar, daca te-ar speria mai rau, mai bine stai si linisteste-te. E important sa nu te sperii mai rau.
    4. Sansele sa faci schizofrenie sau infarct sunt MICI. Nu te gandi la astea, pentru ca e absurd. Inima e “facuta” sa reziste la multe !
    5. Ideea e sa nu te mai sperii de ceea ce simti. Speriindu-te, te stresezi mai mult si amplifici starea de panica.
    6. Daca ai avut un atac de panica in tramvai, sa NU eviti tramvaiele – sau in genere locurile asociate cu un atac ! Incet-incet, poti deveni agorafob, si asta poate sa fie o problema serioasa.
    7. Vorbeste cu cineva despre atacuri de panica – cu un psiholog, adica :) O sa te ajute. Oricum, nu te stresa ca e o boala foarte grava etc… nu face decat sa agraveze situatia. Chill…
    8. Atacurile de panica pot fi provocate de prea multa cafea si/sau tigari fumate. Bea mai putina cafea (una pe zi, intreaba un medic), fumeaza mai putin.
    9. Vorbeste cu un medic. Terapia cognitiv-comportamentala (cu un psiholog) e foarte buna.

  4. Buna tuturor! Este usor sa dai sfaturi din ceea ce ai citit sau auzit,dar sa te vad cum reactionezi daca pe bune treci prin asa ceva…atunci sa te vad pe unde scoti camasa dupa cum se spune.Eu sufar de asa ceva de 8 ani si spun din experienta ca este ingrozitor adica este ceva ca si cand este invizibil si te lupti cu el.Am f o fire f optimista si inca mai sunt,am gandit mereu pozitiv,chiar daca am pus ceva la indoiala…mi-am revenit f repede si am mers mai departe,dar de cand lupt cu acest “zid invizibil”mi-a dat peste cap intreaga viata…numai exista planuri de viitor pt ca mi le fac degeaba.Viata mea sta pe loc si din pacate…anii trec.Am citit f mult in toti acesti ani,m-am documentat,cunosc tehnic…dar numai imi folosesc la nimic.Scriu ca un om infrant pt prima oara in viata. Eu indiferent cat de greu mi-a f in viata,am luptat mereu si am razbit,am gasit portita aia de care aveam nevoie…acum de atatia ani…nu mai gasesc portita deschisa,este ca un labirint…cauti iesirea si nu o gasesti.Si nici dupa atatia ani nu ma pot consola cu situatia pt ca nu imi este firea pt ca sunt activa.Din pacate aceasta stare mi-a “trezit”si o sinuzita veche cu migrene greu de suportat.Imi sunt aripile taiate atat de taiate incat nici la doctor nu pot sa ma duc pt ca panicile nu ma lasa.Asa ca…una e teoria si alta este…practica…sa treci prin aceste stari de cosmar.

  5. nu trebuie sa lasi gandul negativ sa-si faca cuib, te relaxezi, mananci ceva te uiti la tv , mergi in parc, suni o prietena , joci sah pe net, asculti muzica si cat mai mult sex nu glumesc , sex.

  6. Cartea aceasta ar putea sa va ajute…Din întunericul tulburărilor psihice către Lumina Vindecării
    Cum am depasit depresia, anxietatea, atacul de panica si agorafobia, trecând de la reiki, yoga si curentul new-age spre adevarata credinta de Izabelle Grigoriu. editura Agaton

LĂSAȚI UN MESAJ