Calmează-te, iei prea în serios totul!
Este vorba de o problemă pe care nu o avem cu toţii dar eu o am: iau totul prea în serios, mă enervez când am aşteptări mari “neîmplinite”, îmi stric o zi întreagă din viaţă pentru un eşec cât de mic etc. Trebuie să învăţ să trec peste micile eşecuri şi să ignor micile răutăţi ale celor din jurul meu – ambele mă afectează mai mult decât ar trebui în momentul de faţă.
Până acum ceva timp eram un om al aşteptărilor şi al pronosticurilor. Aveam aşteptări şi pronosticuri pentru fiecare evenimenţel din viitorul meu apropiat. Un exemplu concret: urmează un party iar eu mă aştept să revăd acolo foarte mulţi prieteni. Întâmplarea face că ajung acolo şi sunt total dezamăgit – prietenii mei se comportă urât, party-ul nu e de mine etc. Unde am ajuns? Într-o mică depresie. De ce? Pentru că îmi pasă de aşteptările mele. La fel se întâmplă cu pronosticurile. Faptul că scorul unui meci de care chiar îmi pasă este totalmente răsturnat îmi strică o zi întreagă!
Am renunţat la aşteptări, mai am doar dorinţe.
În prima instanţă am renunţat la aşteptări. De tot. Pentru că adesea avem aşteptările greşite ce ajung în cele din urmă să ne facă rău. Apoi am încercat să separ aşteptările mele de dorinţele mele. La party nu mă aştept să revăd mulţi prieteni, ci vreau să revăd mulţi prieteni. E o diferenţă pe care o fac foarte greu.
În plus aşteptările, depinzând de starea de spirit, pot fi pozitive sau negative. Dorinţa în schimb va rămâne constantă – şi anume pozitivă – indiferent de cum mă simt.
Pronosticurile le-am transformat într-o glumă. Nu mai dau scoruri la nimic, nu mai prezic cifre la Loto etc. Totul se rezumă la “Vreau să câştig.”, speranţă şi legea atracţiei. Totuşi, chiar şi aşa, trebuie să am grijă să nu mă “ataşez” prea tare de dorinţă mea şi să încep să învăţ că:
Succesul vine din eşec după eşec, fără să-ţi pierzi entuziasmul.
- Winston Churchill
Nu-mi pasă!
Pentru că eram afectat de părerile oamenilor din jurul meu am învăţat să-i ignor. Sau dacă nu am învăţat… probabil că învăţ cu fiecare ocazie când un om îşi exprimă părerea negativă despre mine. Am hotărât că nu trebuie să-mi pese de micile răutăţi ale oamenilor.
Atenţie – este o diferenţă între răutăţi şi atenţionări prieteneşti.
M-am calmat…
Eu nu mai iau totul în serios. Când văd că mă enervez mă opresc din orice activitate importantă şi fac ceva care să-mi schimbe gândurile: citesc, văd un film, mă joc, dorm… Încerc de fapt să mă calmez redirecţionându-mi gândurile. Nu de puţine ori după o criză de nervi am început să râd de mine şi de faptul că m-am consumat enorm de mult pentru o “chichiţă”.
Dacă mai este careva care se regăseşte în această problemă pe care o am şi eu aş vrea să-mi spună cum reuşeşte el să se “calmeze” şi să ignore.
Share
S-ar putea să te intereseze şi:
|
|
|
|
|
8 comentarii la Calmează-te, iei prea în serios totul!
denisa
25 February 2010 la 1:16 am
Cu timpul realizezi lucrurile care conteaza cu adevarat. Si pentru acelea merita sa te enervezi si sa le iei in serios. Trebuie sa gasesti un echilibru si atunci cand te enervezi din ceva minor sa incerci sa-ti redirectionezi energia si gandurile in alta activitate care te ajuta sa scapi de stres (exercitiul fizic e una). Pe mine ma ajuta foarte mult si faptul ca am citit ca stressul in doze mari si foarte mari te imbolnaveste in timp. Si cum imi amintesc asta, imediat ma calmez. E si o vorba care imi place:
“Don’t take life too seriously; you’ll never get out of it alive.”
— Elbert Hubbard
Andrei CLS
25 February 2010 la 10:08 am
Este o regula importanta in viata care spune asa:
Nu-ti bate capu cu fleacuri. Toate sunt fleacuri
Paul
25 February 2010 la 7:44 pm
Bun articol :)… Eu am invatat de mult sa ignor parerile rautacioase din jurul meu. Sunt atat de multi oameni negativisti incat totul poate cadea daca te iei dupa ei.
In legatura cu asteptarile… si eu cred ca am renunatat la asteptari, acum cand ma gandesc. Mai am mici asteptari de la cei din jurul meu dar atunci cand nu se intampla asa cum vreau eu incep sa actionez pentru ca sa se intample in acel fel.
emi
26 February 2010 la 7:11 am
Citeste sau reciteste :Glossa de Mihai Eminescu,Oricum de Maica Tereza,Paradoxurile vietii noastre de Octavian Paler.
Sunt o multime de raspunsuri acolo.
marcela
27 February 2010 la 10:17 am
vreau si eu sa invat sa nu mai iau lucrurile asa de in serios si oricat as incerca nu reusesc. stiu ca unele sunt fleacuri si totusi ma stresez din cauza lor.
asteptarile- de la cei din jurul meu nu prea mai am , singurile asteptari pe care le mai am sunt de la mine.
Alexandru Stancu
27 February 2010 la 12:44 pm
“În prima instanţă am renunţat la aşteptări. De tot. Pentru că adesea avem aşteptările greşite ce ajung în cele din urmă să ne facă rău.”
Dacă există aşteptări greşite înseamnă că sunt şi aşteptări corecte. Spre exemplu echipa de fotbal favorită este pe primul loc în clasament şi are meci cu ultima clasată. Mi se pare normal să te aştepţi ca echipa ta să câştige.
Cât despre party, cred că vrei să-ţi revezi prietenii, pentru că te aştepţi să fie acolo. Chestiile astea merg mână în mână.
Aşteptările nu ţin doar de starea de spirit, ci şi de lucrurile pe care le-ai făcut în prealabil, până să apară aşteptările. (ai făcut lucrul X, te aştepţi la rezultatul Y)
Când un om îţi spune mici răutăţi ar trebui să te bucuri, înseamnă că faci un lucru bun. Şi haterii au rostul lor. Pe mine mă motivează.
Ariel
27 February 2010 la 12:54 pm
@Alexandru – da, e si chestia cu haterii un punct de vedere. :) am incercat sa privesc lucrurile si asa dar la un moment dat devine atat de enervant! am ajuns sa nu-i aud.
ionut
8 March 2010 la 10:35 pm
bun articol.eu inca mai lucrez la aspectul asta…o chestie foarte interesanta este k dak nu iei lucrurile in serios ai putea avea neplaceri.eu cred k fiecare dinte noi ar trebui sa faca o selectie:ce anume sa ia in serios si ce nu,de la cine anume are asteptari si de la cine nu.