Ce spune profilul tău de Facebook despre tine

2
4042

33333333333339999333
În ultima perioadă, lumea virtuală a început să se miște mai repede și mai cu succes față de realitatea asta plicticoasă în  slow motion în care stăm la rând la casă, nu merg POS-urile, ne certăm la coadă la facturi  sau mai știu eu ce facem cu drag și spor.  Acum ajunge doar să ne conectăm, avem informație continuă, la secundă, un fel de meniu cu de toate de unde fiecare își alege ce vrea să servească în ziua respectivă. Mai nou  ne facem și prieteni cu ajutorul acestor rețele,  un fel de imaginari cum s-ar spune. Unii se combină, alții se despart, unii își arată casele, hainele, mașinile, unghiile, extrem de mult observ modele de băi, oglinzi, pantofi, fake-uri și ce mai intră într-o poză. Ei bine, eu am început să detest site-urile de socializare. Le urăsc, deși sunt nevoită să le folosesc. Nu e chiar așa ușor să le ștergi, precum spun unii. Chiar am putut cutreiera lumea datorită lui. Și da, chiar e adevărat. Dar mă disperă un lucru. Un lucru care m-a făcut să îl urăsc, care mi-a distrus relații, care mi-a distrus prietenii și, cel mai important,  de multe ori – imaginea.

E foarte simplu să spui că pe internet poți fi cine vrei tu. Toată lumea se ascunde sub aceeași mască. Este extrem de greșit, iar, după mulți ani de honiăreala mediatică, am ajuns la o concluzie. Simplă, dar dureroasă: ești ceea ce postezi. Ești toate pozele pe care le pui, ești toate statusurile și ești toate comentariile și like-urile pe care le dai. Vrei nu vrei, ăla ești. Ești ceea ce expui.

Și, după multe cercetări ( da, am citit multe bloguri despre bloguri, facebook, twitter și tot ce intră în câmpul lexical) am ajuns, de fapt, să uit tot ceea ce știam inițial despre social media. Și nu, nu din punct de vedere tehnic, SEO și ce mai vine la pachet,  ci strict din punct de vedere personal, acea categorie în care intră valorile noastre, cine suntem, ce vrem să facem, unde ne îndreptăm, imaginea pe care ne-o creăm în fiecare zi, ceea ce vrem să devenim.

Site-urile de soci….opați, mai exact

Spuneam că cm început să detest site-urile de socializare. Au exact aceleași efecte precum sociopatia. Sper să nu greșesc, dar din ce îmi spune dexul și realitatea de până acum, site-urile de socializare exact asta fac, prezintă un mediu educațional din care reies tulburări comportamentale având drept cauză acest mediu intelectual numit internet. Acum să trecem peste partea în care eu cred ceva. Să nu mă înțelegeți greșit. Cred că site-urile de socializare pot fi extrem de benefice. Sunt exact ca pastilele. Trebuie să știi când, cum și unde să le folosești. Adică, mai exact, cu cap!

Și pentru că în lumea reală nu mai avem timp să ne cunoaștem, să savurăm momente pentru că deja au fost consumate de unii singuri în fața ecranului, pentru că mai nou ne angajează după o mică cercetare pe site-urile de socializare, pentru că oamenii nu ne mai plac pentru ceea ce suntem, ci pentru ceea ce postăm, am tras linia și am găsit 7 puncte, 7 indici care ne comunică mesajul profilului de Facebook despre noi. De ce am ales Facebook? Cred că  mediul unde se vând de toate. Atât noi cât și produsele companiilor.

 1. Poza de profil – prima impresie pe care o lași despre tine

Am lista de prieteni plină de boturi de rață, de poze în baie (da, chiar am ceva cu baia), cu vedete din nu știu eu ce seriale ieftine de care eu m-am săturat. M-am săturat pentru că vreau mai mult, am așteptări mai mari, pentru că văd că ne concetrăm mai mult pe cine suntem noi decât pe ceea ce putem face cu adevărat, de impactul pe care îl putem crea în societate. Sunt convinsă că există excepții, la toate regulile se aplică legea. Acum, trecând la poza de profil, trebuie să știi că relevă extrem de multe lucruri despre tine. Nimeni nu spune să îți pui o poză de buletin în care să stai drept și serios și în care să te uiți țintă la cameră. Poza de profil este prima impresie pe care o lași unei persoane care vrea să te cunoască. Ea trebuie să te reprezinte, pe tine ca persoană, nu pe tine ca… înfățișare. Ești o suma de caracteristici, de abilități, de idei.  Folosește-te de tine, de cine ești. Și aici mă refer că, atunci când mă uit la poza de profil a unei persoane, vreau să îmi transmită ceva frumos despre ea, ceva original, un fel de ”pick me, pick me!”

2. Tu ce număr impresionant de poze ai postate? 

OK, acuma dacă am vorbit puțin despre poza de profil, să trecem la un alt aspect: numărul de poze pe care le postezi. În ultima perioadă am văzut că este foarte la modă să îți pui poze din toate locurile prin care umbli, să îți expui toate outfit-urile și să dai din casă cât se poate de mult. Îmi place să împărtășesc amintiri, dar toate au o limită. Mă uitam, nu de mult, la o tipă care avea cel puțin 200 de poze de profil și încă 500 de poze, cel puțin, cu ea în toate pozițiile. Cu cât te expui mai mult, cu atât ne plictisim de tine. Cu cât te expui mai mult, cu atât atunci când ne cunoaștem în realitate simt că nu mai avem ce discuta.Cu cât postezi mai multe poze despre tine și cu cât te vinzi mai mult, cu atât ești mai ieftină/ieftin,  ești ca o reclamă de-aia enervantă care apare continuu și de pe care schimbi imediat canalul.

Îmi place să împărtășesc idei, lucruri, memorii, amintiri, poze din locurile în care merg. Dar m-am plictisit, mi s-a urât de toți  și toate, cele pe care le văd în fiecare zi în online, dar niciodată vii în realitate. Toți aceia care vor să ne cunoaștem pe Facebook, dar nimeni nu spune un Salut! atunci când ne vedem. Mi-a plăcut ce a  postat cineva pe profil: ”dacă în realitate nu ne permitem să mergem la un om să îi cerem să ne devină prieten, în online de ce am face altfel?”.  Citeam un studiu foarte interesant, și nu e deloc greu să îți dai singur seama, cum că toți care își pun în exces poze cu ei înșiși suferă nu numai de egocentrism, asta este clar, dar  au o problemă personală fizică, iar faptul ca ies în poze bine le dă satisfacția că, hei, nu sunt chiar așa de grasă, slabă, urâtă etc.

OK, nu e nimic greșit în a posta zeci de poze cu tine. Ai grijă doar  ce pui și cine le vede. Nu vreau să dau un copy-paste cu toate știrile despre cum au fost pozele folosite în scopuri nu tocmai ortodoxe,  chiar case sparte și fete violate din cauza pozelor postate. Știu că sună absurd și poate e dusă la extrem ideea, dar nu este niciun motiv pentru care să fii înțelept atunci când postezi. Există opțiunea de vizibilitate pentru fiecare poză: folosește-o cu încredere!

3. Ce audiență de profil ai?

100, 599, 1000 de prieteni?  Foarte bine. Ai potențial să faci publicitate bună lucrurilor frumoase. Dar, ai grijă ce postezi și cine te citește. Eu am pățit-o cum trebuie din cauza unor postări ”la mișto” pe Facebook. Cei din afară vor interpreta diferit și nu vor gusta din gluma pe care ai creat-o cu prietenii tăi. Postează ce te reprezintă și ce vrei să te reprezinte. Nu te juca cu glumele proaste, asta dacă vrei să dai dovadă de profesionalism și vrei să îți creezi o imagine bună. Dacă vrei să îți faci un brand personal, trebuie să ai mare grijă ce postezi și cine te vede. Aud din ce în ce mai mulți oameni care își formează păreri despre alții doar de pe Facebook. ”Ai văzut ce poză are, ai văzut ce status și-a postat, ai văzut ca s-au despărțit…?”

Un singur sfat: postează cu cap! Postează ceea ce te reprezintă, pentru că tot ceea ce expui face parte din ceea ce vrei să fii.

4. Like-uri, comentarii, share-uri?

Când temperatura Facebook-ului era undeva aproape de febră, când toată lumea era extrem de disperată,  și încă este, să se promoveze, să expună și ce mai intră pe listă, am făcut o mare boacănă. Se făcea că tocmai trebuia să merg la un interviu foarte important pentru mine. Știam că voi merge să întâlnesc niște oameni experți în domeniu și că, probabil, deja știau tot despre mine, dar la mometul potrivit nu am luat prea mult în serios imaginea mea din online. În timpul interviului am primit cîteva întrebări de care am rămas foarte uimită. Tipul din fața mea știa o grămadă de lucruri despre mine. După o întrebare mai stupidă, colegul lui, curios: da de unde știi, mă, tu, lucrurile astea? Dar tu ce crezi, mă, că nu am căutat-o pe Google înainte?” Da, și eu am rămas la fel de mască. Oamenii chiar te caută pe google înainte să mergi la interviu. Evident, primul lucru pe care l-am făcut atunci când am ajuns acasă a fost să îmi dau search: și, ia uite-o pe Lavinia, extrem de activă, era chiar al treilea rezultat dacă zic bine, cum comenta la un post de televizune și cum se certa cu unii pe nu știu ce temă. M-am blocat. M-am simțit așa de prost, fix precum o gaiță care nu mai stă la colțuri și bârfește, ci prin comentarii date pe Facebook la posturile idioate puse de nu știu eu ce televiziune. Ce simplu a fost. Un simplu comenntariu pe Facebook la o știre m-a pus să apar precum o gaiță în al treilea rezultat atunci când mă cauți. De atunci am dat unlike  la toate televiziunile, ziarele  a căror postări m-ar putea instiga la cuvinte jignitoare, deși adevărate, dar care în niciun caz nu aș vrea să mă reprezinte când mă cauți pe Google.

5. Statusuri, statusuri și iarăși statusuri

7352_513836882006813_2001046788_n

Unora le place să scrie. Mult și des. Prost și departe de gramatică. Mai îmi pică în fața ochilor gagici de-astea șmechere cu poze de 1000 de like-uri, zici ca eram acum 10 ani pe hi5 ”please comm, comm back!”, exact așa primeam atunci. Le vezi așa frumoase, serios, de ce să nu recunoaștem, până când vezi descrierea pozei vreun citat din nu știu eu ce mare operă filozofică de care nu au auzit niciodată, scrisă cu ”să ȘTI, să FI, nu FII”, și tot așa. Am prieteni care postează din 2 în 2 minute ceea ce fac. Serios?  Cu cât te exprimi mai mult, cu atât ceilalți se plictisesc de tine, de ce faci, de cine ești. Îmi plac oamenii care dezvăluie puțini despre ei, și asta pentru că instigă în mine dorința de a-i cunoaște personal mai mult.  Îmi place să îi cunosc din ideile pe care le postează, din informația pe care o prezintă. Dar  când văd multă informație despre cineva, mă plictisește. Vreau să văd însă informație de calitate. Îmi plac oamenii care postează lucruri folositoare, articole, petiții, oameni interesați și de altceva, nu numai de sastisfacerea egoismului din fiecare dintre ei. E bine să știm despre prietenii noștri, dar nu ne interesează că nu au somn. Ne interesează că fac ceva productiv atunci când nu pot să doarmă.

6. Check-in, des și din plin!

Când a început ideea de check-in mi-a fost frică să o folosesc. Frică pentru că nu voiam ca oamenii să știe unde mă aflu. Am început să o folosesc de câteva ori atunci când mă aflam într-un loc frumos. În ultima perioadă nu l-am folosit, nu cred că vreau ca oamenii să știe chiar totul despre mine. Unde sunt, ce fac, cu cine, ce mănînc, ce beau, la ce masă, cu ce sunt îmbrăcată. Ne plângem că nu avem viață personașă, că nu avem timp. Timp, dragii mei, este din plin. Că nu știm cum să îl folosim, de asta mai vorbim!  Țin minte o fază foarte amuzantă când trebuia să mă întâlnesc cu o prietenă care mi-a spus că trebuie să învețe, sau ceva de genul, și nu ne mai putem întâlni. Bată-l vina pe check-in, dar a dat-o de gol. A fost penibil și scuzele de după și mai penibile. V-ați prins care a fost ideea.

7. Ești ceea ce postezi!

Asta aș pune-o ca și concluzie. Oamenii au nevoie să comunice, au nevoie să se exprime, au nevoie de satisfacerea unor nevoi și de împărtășirea momentelor frumoase din viața lor. De multe ori îmi este ciudă că dau prea mult din mine, dau prea mult din casă. Cu cât postăm mai mult, cu atât le dăm celorlalți ocazia să ne critice, să ne judece, să gândească greșit despre noi. Este ceva inevitabil, este ceva ce nu putem schimba în gândirea omenească. Și eu, și tu, toți suntem și gândim la fel.

M-au surprins mulți prieteni pe care i-am văzut atât de diferiți în acest mediu, atât de falși și atât de egoiști. Am rămas dezamăgită și de mine, că știu că pot mai mult, și de multe ori le-am lăsat celorlalți o părere greșită, din cauza unor simple certuri sau glume care au întrecut limita.

Rețelele de socializare nu au limite și ne place să le folosim pentru că maschează acele sentimente pe care le-am avea dacă am fi față în față. Acele vorbe pe care nu le-am folosi. Ne oferă o libertate care poate fi extrem de periculoasă dacă te avânți prea mult în ea.

Cu toate astea, social media rămân un loc captivant și,da, extrem de benefice. Rămân ca un fel de instrument ce ne ajută să comunicăm. Dar niciodată nu vor construi relații, nu vor transmite emoții autentice, ci doar informație. Multă și deloc filtrată. Nu vor transmite frumusețe, voie bună sau bucurie. Mai mult vor instiga la ură, la ceartă, la prostie.

Lasă Facebook-ul să te țină conectat cu cei dragi și cu cei de la care vrei să afli informație, dar niciodată, niciodată nu-l lăsa să îți mănânce din timpul prețios pe care îl poți investi în tine. Îți va da sute de motive să urăști, poate să  te și bucuri, însă nu îl lăsa niciodată să creeze el relații în locul tău. Acestea se construiesc între doi oameni reali, nu virtuali.

Ești ceea ce postezi, ce comentezi și ce expui. Fă-o dar cu înțelepciune și moderație.

 

 

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ