Comunicare fara cuvinte

0
283

“- Mami, iubesc modul în care mă îmbrăţişezi!”, iar apoi îşi deschide braţele şi aşteaptă zâmbitor să îl mai îmbrăţişez odată.

David, are 4 ani şi deşi nu îşi poate explica „ştiinţific” ceea ce simte atunci când îl îmbrăţişezi, simte foarte bine transformarea sa personală şi reacţia la nivel emoţional atunci când este îmbrăţişat. Are şi o definiţie proprie: „Îmbrăţişarea este ca apa rece într-o zi fierbinte de vară. Mă răcoreşte ca să merg mai departe.” (… cu bicicletă, evident).

Îmbrăţişarea este modul care mă ajută să comunic foarte bine cu copilul meu. Este de fapt primul mod de comunicare nonverbală de care ne folosim pentru a comunica cu cei mici, din primul moment de viaţă al acestora.

Așa că plecând de la îmbrăţişare, abordez subiectul din perspectiva modului de comunicare nonverbală, care este foarte importantă şi care ne ajută mult în relaţia cu cei mici.

Ce este comunicarea nonverbală? Aş defini-o printr-o singură frază: Comunicarea fără Cuvinte, incluzând aici expresiile faciale, limbajul corpului, contactul vizual, contactul corporal şi spaţiul personal.

Cei mai mulţi copii adoră să fie îmbrăţişaţi sau pupaţi. Acest mod calm şi protector de contact corporal transmite mesaje nonverbale despre cât de mult îţi place să fi aproape de copilul tău şi cât demult îi place lui să te simtă aproape.

Observ de multe ori distanţa pe care copiii o păstrează atunci când nu se simt confortabili în prezenţa altor persoane. Este modul lor de a îşi delimita spaţiul personal, acolo unde se simt în siguranţă.

Modul de comunicare nonverbală se dezvoltă continuu şi se manifestă diferit, în funcţie de vârsta celor mici:

  • Un nou-născut se ghemuieste la pieptul mamei sale. Mama spune: „Oh, trebuie să îţi fie foame. Uite aici.”

Acest copil învaţă că cei dragi vor răspunde semnalelor şi modului lui de comunicare, doar prin simplu fapt că arată ceea ce simte.

  • Un copil de 9 luni începe să se joace cu mâncarea pe masă, întinzând mâncarea cu mânuţa pe toată masa ca şi când ar vrea să şteargă masa. Tatăl înţelege “notificările” copilului şi îi spune: „Hei amice, se pare că-mi spui că ai terminat. Ce zici să te scot de acolo şi să plecăm în parc?
  • Un băieţel de 2 ani stă pe o bancă în parc, mâncând o banană. La un moment dat vede ceva într-un copac şi se întoarce către bunicul sau, arătând cu degetul în direcţia dorită, ţopăind agitat că a văzut ceva. Bunicul său îi spune:” Îmi pare rău, scumpule, eu nu înţeleg. Ai putea să îmi spui din nou?” Băieţelul continuă să arate agitat către copac, fără a spune niciun cuvânt pentru că tocmai ce muşcase din banană. În cele din urmă, bunicul îi spune: „Oh, o veveriţa. Da, am văzut acolo sus în copac!

Aceşti copii învaţă că o comunicare clară şi insistenţă va determina o reacţie corectă din partea apropriatilor, cei dragi vor face tot posibilul pentru a-i înţelege, iar ei sunt comunicatori eficienţi.

Sunt doar câteva exemple de comunicare nonverbală, pe care fiecare părinte le-a putut observa de-a lungul timpului la copilul său, iar ceea ce este mai important este modalitatea prin care noi, părinţii răspundem gesturilor copiilor, privirii acestora sau reacţiilor lor, pe care fiecare dintre ei şi le manifestă în modul lor personal, dar totuşi prin acelaşi sistem fără cuvinte.

Comunicarea nonverbală ne însoţeşte pe tot parcurul vieţii noastre, întărind sau uneori contrazicând mesajul verbal pe care îl transmitem. Comunicăm chiar şi atunci când nu facem nimic!

Îmi place foarte mult să lucrez împreună cu David la acest mod de comunicare, pentru că îi oferă o capacitate extraordinară de a se conecta la realitatea mesajului pe care persoanele din jurul sau vor să îl transmită.

Iată, câteva idei pentru a va ajută copilul să îşi dezvolte abilităţi de comunicare nonverbală:

Răspunde la gesturile copilului, privirea şi reacţiile acestuia.

Când ridică braţele la ţine, nu îl refuza indiferent de motivul pentru care face acest lucru, i-al sus şi adresează-i-te cu cuvinte simple. „Vrei în braţe.” Este locul unde se simte în siguranţă
Când se uită la ţine şi mai ales când îţi şi vorbeşte, păstrează contactul vizual cu el aflându-te la acelaşi nivel. Poziţionează-te la nivelul lui sau i-al în braţe, ascultă-l cu atenţie privindu-l în ochi. Această modalitate de comunicare îi oferă încrederea că este ascultat şi apreciat – „Eşti important pentru mine”, „Îţi acord toată atenţia mea”. Modul tău de comunicare îl va încuraja să continue să îşi dezvolte capacitatea de conectare la mesajul transmis şi de ascultare activă a persoanelor cu care discută.

Învaţă-l pe cel mic ce înseamnă comunicarea nonverbală

Învăţarea se poate face prin observarea directă a diverselor persoane cu care copilul intră în contact sau prin crerea unor jocuri în acest sens.

Eram în parc cu David şi ne jucăm cu mingea. La un moment dat unul dintre copiii din jur a intrat în jocul nostru, numai că lui David îi plăcea să arunce foarte tare mingea către băieţel. Când David arunca mingea, beiețelul îşi acoperea faţă cu mâinile.

M-am oprit din joc şi i-am spus lui David: „Ai obsevat că băieţelul îşi acoperă faţă cu mâna când arunci cu mingea? Ei bine, lui nu îi place că arunci atât de tare cu mingea către el, îi este teamă. Poţi să arunci mai încet?

Dar mami, am crezut că îi este ruşine să o prindă, pentru că aşa am făcut eu când mi-am cunoscut colegii de clasă, am vrut să mă ascund că să nu mă vadă. Acum înţeleg că poate însemna mai multe lucruri mâna la ochi”.

Oglindirea
„Oglindirea” copilului apare atunci când utilizezi aceleaşi expresii faciale ca şi copilul. Se poate opta pe o oglindire a reacţiilor copilul la nivel nonverbal când îţi place ceea ce spune şi face. Această reacţie a ta îi transmite, de asemenea, mesajul că îl înţelegi cum se simte. De exemplu, dacă copilul zâmbeşte la tine, zâmbeşte şi tu. Acest lucru construieşte în timp conexiunea voastră emoţională.

Fii un model pentru copilul tău!

Copii sunt foarte atenţi la noi. Fiind conştienţi de propriul nostru limbaj al corpului şi de tonul vocii în timp ce ne adresăm celor din jur, îi ajutăm, de asemenea, să îşi dezvolte abilităţile de comunicare non-verbală. De exemplu, dacă ai un ton plăcut al vocii, o postură a corpului şi o expresie facială relaxată, vei părea foarte deschis pentru copilul tău, iar acesta va adopta acest mod de comunicare, înţelegând la nivel emoţional ce rezultat are o astfel de postura.

Comunicarea non-verbală sau limbajul trupului, variază, în general, de la o societate la altă şi de la o familie la alta. Ea se învaţă fie trăind în mediul respectiv, fie empatizand ca observator cu un anumit tip de mediu. Comunicarea non-verbală se dezvoltă de la o vârstă fragedă, fiind chiar o moştenire de familie transpusă prin tradiţie.

Mathe Mihaela

“Investiţia în comunicare generează cel mai mare profit” – Speakers Club Junior

 

DISTRIBUIȚI
Articolul precedentVreau să fiu ca el când voi fi mare!
Articolul următor12,5 secrete pentru o relație fericită
Mihaela Mathe - Manager “One Smart Star Romania”, Trainer - „Speakers Club Junior” Cheia succesului este performanta! O performanta sustinuta prin comunicare. Modelez alaturi de parinti generatia copiilor, care isi doresc sa fie mereu plini de incredere atunci cand trebuie sa interactioneze cu lumea din jurul lor. Copii, care vor cunoaste ce inseamna sa te ridici si sa vorbesti celor din jur fara sa eziti o clipa, fie chiar si la serbarea de sfarsit de an. Copii, care isi doresc sa interactioneze si sa comunice eficient cu cei din jur, pentru a obtine ceea ce este mai bun pentru ei. Copii, care nu vor ezita sa spuna multumesc, atunci cand isi primesc aprecierile in public.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ