Cum am devenit vegană

17
1339

Acum 5 ani vegetarienii mi se păreau niște ciudați.

Nu prea înțelegeam de ce fac asta, de ce se privează în mod voit de bunătățile vieții.

Pe vegani îi consideram o specie extremistă și îndepărtată. Ok, nu pui carne pe masă, însă nici brânză, lapte, ouă? Și trăiești doar cu garnitură și salată? Pe lângă faptul că mi se părea extrem de stupid, consideram că e și foarte nesănătos.

Doar era clar: unul din adevărurile pe care le știu de când eram copil, e că am nevoie de carne ca să trăiesc. De lapte, ca să fiu sănătoasă, şi de ouă.

Așadar, acum 5 ani vegetarienii mi se păreau niște ciudați. Acum 3 ani am devenit vegetariană.

Aș vrea să spun că m-am documentat profund, am luat în calcul impactul industriei cărnii asupra mediului, și cu sufletul la animalele care trebuie să moară de fiecare dată când eu pun carne pe masă, am luat decizia de a deveni vegetariană.

Însă nu e așa.

Pur și simplu, într-o zi n-am mai putut să mănânc carne. M-am gândit că am mancat prea multă în ultima perioadă și am nevoie de o pauză. Că vreo saptamană o sa trec pe salate și apoi totul va reveni la normal. Au trecut câteva săptămâni și eu încă nu reușeam să mănânc carne.

Am gătit de câteva ori pui, însă după o înghițitură reveneam cu mare drag la garnitură și la salată, în timp ce carnea rămânea în farfurie.

Îmi era din ce în ce mai clară direcția în care mă îndrept.

Am început să mă documentez.

Să citesc cărti, să văd documentare, să vorbesc cu oameni care știu mai multe decât mine despre asta. Pe masură ce a trecut timpul am început să iau decizia și cu creierul. Și să fiu din ce în ce mai încântată de asta.

Probabil ar fi de impact să spun că rezultatele au fost fabuloase. Să-ți spun vreo poveste din aia că am slăbit 50 de kg, că m-am vindecat de vreo boală serioasă, că nivelul energiei mele e până la cer. Nu am povești din astea. Cum sunt tânără (am 28 de ani) și am făcut sport toată viața, greutatea mea a fost mereu ok, aveam sănătate și energie și înainte.

Asadar, să fiu vegetarian nu e un remediu pentru mine, e o alegere de viață. Luată întâi de corpul meu și apoi de mintea mea.

Acum 3 ani și jumătate am devenit vegetariană, acum 1 an și jumătate am devenit vegană. Povestea e relativ similară. Am realizat că nu mai mâncasem ouă de luni întregi. Că nu am mai băut lapte. Singura decizie pe care am luat-o în mod voit, a fost să nu mai mănânc brânzeturi.

După ce am citit Studiul China, de Dr. Colin Campbell, lucrurile mi-au fost clare și în direcția lactatelor. E o carte atât de documentată, cu concluzii atât de simple și limpezi, încât pentru mine nu există altă variantă.

Cum a fost drumul pana aici

Consider că frustrarea este unul dintre cei mai puternici inamici ai celui care devine vegetarian. De aceea, e important să nu mă frustrez. Au fost momente în care mi-a fost poftă de mici (în special când eram cu prietenii pe la vreun grătar), sau de aripioare (de la KFC). Aveam în minte acel gust incredibil, de mici, frumos condimentați, de aripioare crocante și picante. Mintea mea e complet sudjugată în acele momente. Și iată-mă, mâncând mici. Iau o inghițitură și simt… o chestie vâscoasă și ciudată. O porție de aripioare… uleioase, cu o consistență și un gust nașpa. Nu se potriveau deloc; imaginea din capul meu, cu gustul și senzația pe care le-am trăit.

De aceea, sunt convinsă că unele din cele mai importante momente de pe drumul meu, au fost acelea în care am mancat carne. Nu s-a întâmplat de multe ori; cam de 4-5 ori într-un an. Însă de fiecare dată impactul a fost mare.

Acum nu mai am pofte din astea. Și sunt relaxată și în direcția poftelor viitoare, dacă vor mai fi.

Din când în când mai mănânc câte o pizza vegetariană, care are mozzarella. Sau paste cu parmezan, în oraș.  Însă se întâmplă rar. Observ cu bucurie că nu-mi mai place să mănânc în oraș. Ce gătesc acasă este mult mai bun. Asta probabil și pentru că în Romania, vegetarienii încă nu au prea multe variante de mâncat în oraș (și trăiesc în București).

Cum arată lumea mea

E abundentă.

Pe măsură ce “renunțam” la un produs animal, vedeam o mulțime de alte variante. Și îmi apar în continuare. Nu am nici o senzație de renuntare, de compromis, de extremism. Sunt înconjurată de bunătățuri.

Am o prietenă care e încântată când mă vede mâncând fructe. Le savurez într-un mod diferit. E ca și cum papilele mele gustative se bucură de fiecare contact. Și eu mă bucur cu ele. Am citit că atunci cand devii vegetarian, se ascut simțurile. Probabil că asta o fi.

Diana Luppa - fondatorul 1001vegetarieni.ro
Diana Luppa – fondatorul 1001vegetarieni.ro
Simt că a fi vegetarian e contribuția mea umilă la sănătatea planetei noastre. Impactul industriei cărnii asupra ei e devastator (Și am o mare certitudine că nu voi avea vreo boală gravă în decursul vieții (și sunt șanse mari să nu am nici un fel de boală- gravă sau mai puțin).

Ştiu sigur că a fi vegetarian e un pas esențial în dezvoltarea mea pe toate planurile.

Și vreau să te susțin și pe tine, dacă asta e alegerea ta.

Prin www.1001vegetarieni.ro și personal, dacă dorești. Site-ul ăsta face parte din contribuția mea. Pe care o aduc cu mare drag.

Concluzia…

Să fiu vegană e simplu și frumos. N-are nici o legătura cu ce credeam eu că e, și e o parte esențială din cine sunt.

17 COMENTARII

  1. bravo ! avem nevoie de mai multi oameni ca tine sa reusim. consider ca daca toata lumea ar fi vegan, am reusi sa transformam lumea in ceea ce ar trebui sa fie, un loc frumos

  2. Nu stiu ce am sa devin , apreciez articolul dar am si o intrebare . Care e diferenta intre vegan si vegetarian ? DEX-ul online nu cunoaste cuvantul vegan .

    • Iti raspund eu, si o rog pe Diana sa ma corecteze daca gresesc. Vegetarienii nu mananca deloc carne, dar mananca oua, lapte, branza, etc. Veganii nu mananca nici carne si nici ceea ce rezulta de la animale, cum ar fi ouale sau laptele.

  3. Nu sunt foarte fana de categorisirile astea, da’ ele exista si oamenii simt nevoia sa le puna.
    Vegetarian e un soi de palarie lingvistica sub care sunt adunate tipurile de vegetarieni care exista:
    ovo-lacto-vegetarieni : nu carne, oua si lactate da
    ovo-vegetarieni: ok oua
    lacto-vegetarieni: ok lapte
    vegani: fara nimic proteina animala. so, fara carne, lactate, oua.
    raw vegani: sunt vegani care mananca peste 70% crud
    frutarieni: mananca doar fructe

  4. Daca s-a intamplat nefortat si natural, e foarte ok. Insa militantismul pt asta mi se pare stupizenia extrema. Ca cica le e mila de animalele sacrificate. Pai daca de maine nu ar mai manca nimeni carne, nu ar mai fi motiv sa existe animalele alea si ar fi reduse la cateva turme pribege prin sudul africii sau ar disparea. Atat iubesti vacutele, ca vrei sa nu mai existe? Plus ca o industrie insemnata s-ar duce in cap odata cu locurile de munca aferente. But then again, daca iti vine natural si onest sa faci asta s nu din snobism sau ipocrizie, e mai mult decat ok.

    • Nu, Mihai, atat de mult iubesc vacutele incat vreau sa le vad macelarite :).
      Sorry, da’ imi scapa putin logica ta.
      Da, o intreaga industrie o sa cada; insa vor aparea altele. Mai sustenabile si mai putin violente.

      • O parere personala,noi ortodocsii catolicii,consumam animalul ma refer la vite, porci in totalitate sub diferite forme dar va invit sa ganditi si sa cititi pana unde se poate ajunge
        La nivel mondial se constata o reorientare catre alimentatia sanatoasa, catre produsele tip kosher, nu numai de catre comunitatile religioase cat si de catre alte persoane nemotivate religios. Explicatia consta in faptul ca in cazul produselor kosher nu sunt acceptate organismele modificate genetic si hibrizi proveniti de la specii diferite si, mai mult de atat, sunt supuse unor inspectii riguroase, de incredere.

        Controalele alimentelor kosher sunt riguroase si cuprind intregul flux; astfel se acorda importanta inclusiv distrugerii deseurilor animale sau vegetale pentru a nu fi utilizate in alte industrii, considerand ca ar conduce la obtinerea de produse nocive.

        Conform statisticilor existente, 44% din productia kosher (mancare, bautura, condimente etc) este cumparata de evrei, 19% de musulmani, iar diferenta de 37% de catre cei fara apartenenta religioasa care acorda o importanta deosebita stilului de alimentatie.

        In ultimii 20 ani consumul produselor kosher a cunoscut o crestere exploziva, atat in SUA, cat si la nivel global. Numai in SUA exista peste 10 milioane locuitori, cumparatori/consumatori de alimente kosher.

        Astazi se comercializeaza, in SUA, peste 75.000 produse kosher de catre 9.850 furnizori certificati kosher. In prezent cei mai mari producatori de alimente ofera produse certificate kosher (buna parte din ele fiind certificate de OK Kosher). In timp ce rata anuala a vanzarilor de produse agro-alimentare este, in general, cuprinsa intre 1-2% , cea a produselor kosher este de peste 10%.

        In conditiile in care firma indeplineste conditii de certificare si aceasta este facuta de firma OK Kosher Certification, firmele primesc si dreptul de a aplica logo-ul firmei OK pe etichetele de export, ceea ce garanteaza deschiderea catre firme de mare prestigiu din SUA: COSTCO, ShopRite, Trader Joe’s, WholeFoods. Aceste firme sunt firme gigant cu cifre de afaceri de ordinul zecilor de miliarde de dolari. Pentru a mentine calitatea produselor certificate OK, seful organizatiei, Rabinul Don Yoel Levy viziteaza anual fiecare client sau trimite un reprezentant personal care discuta cu clientii detalii privind stadiul afacerilor si posibilitatea de a ajuta la cresterea volumului de vanzari in conditii de stricta confidentialitate.

        Certificarea kosher acordata de o societate rabinica de prestigiu asigura o deshidere mult mai mare si mai rapida pentru desfacerea produselor decat certificarea acordata de o societate nerecunoscuta.

        | ecomagazin

        Animalul este pus cu fata spre Meca sau spre Ierusalim si jertfitorul recita cuvintele „sfintite” în clipa taierii beregatei. Vena jugulara, artera carotida, esofagul si traheea trebuie taiate dintr’un singur gest continuu, cu un cutit fin si fara zimturi.

        Musulmanilor nu le plac toate bucatile de bou sau de miel. Din motive culturale sau economice, ei prefera resturile sau bucatile care se fierb. Deci, pentru obtinerea cantitatii necesare de carne halal, trebuies sa ucida mult mai multe animale decât cele pe care le vor consuma. Profesionistii comertului de carne recunosc ca muschiul si antricoatele, care sunt scumpe, sunt vândute în circuitul comercial obisnuit.

        Cât despre evrei, lor le este interzis, pe deasupra, sa consume partile animalului care se gasesc în jurul nervului sciatic. Practica numita „nikkur” consista, mai înainte, în prelevarea nervului si venelor groase dimprejurul acestuia, dar aceasta operatie, practicata pâna’n veacul al XIX-lea, delicata si putin rentabila, dadea carnii un aspect neplacut asa ca autoritatile rabinice au considerat preferabil sa declare partile din spate ale animalelor nepotrivite consumarii. La bovine, aceste parti sunt pâna la a opta coasta (rumsteck, muschiul, antricoate, etc.), adica bucatile de categoria întâi, cele mai fragede si sunt vândute în circuitul clasic de carnuri necaser. Asa ca jumatate din carnea caser, nepotrivita pentru consumul comunitatii israelite este vânduta, pe nestiute, în filiera obisnuita.

        Deci, pâna la 60% din carnea animalelor ucise dupa ritul musulman si peste 70% din carnea provenita din uciderea ritului evreiesc se regaseste în circuitul comercial obisnuit, fara cunostinta consumatorilor, carora nu li se arata felul uciderii.

        Evreii si musulmanii stiu foarte bine ca, daca francezii ar cunoaste originea carnii pe care o consuma, ar respinge’o cu scârba. Asa ca evreii si musulmanii se opun cu strasnicie oricarui sistem de informare, care ar face carnea lor de nevândut în circuitul obisnuit.

        Cititi va rog mai multe la:

        Mancam carne jertfita idolilor …

        Dar nu numai carnea trebuie certificata halal sau caser. Pentru evrei, mai ales, toate produsele alimentare trebuie sa fie certificate caser. Un logo caser imprimat pe ambalaj arata ca produsul a fost aprobat de un organism de certificare, recunoscut de consistoriul israelit sau oricare alta organizatie evreiasca. Pentru certificare, rabinii trebuie sa verifice componentele si sa supravegheze toate etapele fabricarii. Toate întreprinderile principale sau secundare care furnizeaza ingredientele necesare fabricatiei sunt vizitate si taxate de rabini.

        În America, numarul produselor certificate caser era de 225 în 1960, 476 în 1966 si 1000 în 1974. La ora actuala 17500 de întreprinderi au fost intimidate ca sa plateasca aceasta taxa. Cele mai mari societati alimentare americane sunt jupuite de organizatiile si asociatiile rabinice, instalalte pe tot teritoriul american. Rabinii se prezinta în aceste întreprinderi, ca sa’si ofere protectia, contra cost, adica certificarea caser si, daca întreprinderea refuza, este amenintata de boicotare, fara nici un încojur, deoarece evreii americani sunt informati de produsele caser pe care trebuie sa le foloseasca si de cele non-caser. Cum evreii, în America, domina comertul de gros, de detail si mediile de informare, rabinii arata clar ca un simplu cuvânt este suficient pentru o proasta publicitate si închiderea circuitului de distribuire (pe internet, blogul Dianei Goldstein „adevarata natura a iudaismului”).

        Si astfel, întreprinderile respective, speriate de puterea grupului evreiesc si de frica unei publicitati defavorabile cedeaza zicându’si ca, oricum, consumatorul final, va plati nota.

        Cititi va rog si:

        Despre TAXA KOSHER sau TAXA RABINICA

        Asadar, nu vreti produse din organisme modificate genetic? Vi se va oferit alternativa kosher, hrana jertfita dracilor. Asta pe fata, fara a lua in calcul, dupa cum s-a vazut, si carnea provenita de la sacrificiile ritualice, ce intra fara sa stim in circuitul normal. sursa http://www.apologeticum.ro/2011/10/rabinizarea-produselor-alimentare-fenomenul-de-certificare-a-produselor-kosher-specifice-evreimii/
        Va multumesc

    • ..stiu, ca oamenii de la tara, nu toti dar mare parte au fost mai saracuti si consumau ca si hrana , mai mult legume…si ei aveau tot felul de boli si ei mureau tot in jurul vartei de 80 de ani….este adevarat ce nu prea aveau nevoie de doctori ptr. ca erau vracii la moda si plantele pe care noi astazi le ignoram…dar tot se imbolnaveau…prin urmare propaganda cu vegana este inutila…

LĂSAȚI UN MESAJ