Dacă-mi cer scuze sunt iertat?

18
466

Dar uneori, lecția asta de la părinți se transformă în ceva total greșit: dacă-mi cer scuze, sunt iertat.

“Scuzele” sunt doar un minim pe care-l putem face după ce greșim. Asta nu înseamnă că suntem, automat și instant iertați dacă ne cerem scuze după ce facem o boacănă.

Scuzele sunt cel mai mic gest și cel mai “ieftin” gest (din toate punctele de vedere) pe care-l putem face.

Până la iertare, însă, calea poate fi mai lungă, depinzând de situație.

Am ajuns să mă gândesc la asta azi în timp ce mergeam pe trotuar, când în cale mi-a apărut o masină care lăsase 20 de cm spațiu până în gard. Legea spune că trebuie să lași cel puțin un metru.

Iar cine mă cunoaște știe că urăsc oamenii nesimțiți care parchează pe trotuar.

De data asta, însă, am zis că o să trec pe lângă mașină, fără să-i ridic ștergătoarele, pun oglinzile înapoi sau să-i las un mesaj în geam. Asta doar pentru că eram deja într-o stare de spirit destul de joasă și n-aveam chef să fac educație unui needucat.

Dar, culmea, în timp ce gândeam toate astea, iese șoferul din mașină, cu două cutii mari în brațe.

Să-i zic că-i nesimțit?

Să-i mulțumesc pentru cei 20 de cm lăsați?

Nu, nu-i zic nimic. Dă-l încolo.

Trec pe lângă el. Mai am un pas până să trec pe lângă mașină și din urmă se aude: “Îmi cer scuze!” pe un ton destul de umil, ca să fiu sincer.

Mă întorc și dau aprobator din cap. Gen: “Da, da, e ok.”

Nu l-am iertat pentru fapta sa, dar fapul că și-a cerut scuze cumva m-a impresionat și m-a făçut să-l semi-iert, gândindu-mă că el este cel puțin conștient că fapta sa nu este tocmai “sănătoasă”.

Primul pas într-o schimbare este conștientizarea.

Dacă el e conștient, probabil se va schimba și nu va mai repeta greșeala. Sper.

Dar aș fi preferat să adauge: “O mut în 2 minute, nu aveam unde să parchez din cauza zăpezii!”.

Așa l-aș fi iertat 100%. Înțelegându-l, sincer, căci avea în brațe mult bagaj.

Dacă poți face ceva ca să fii iertat, mai mult decât să-ți ceri scuze, fă-o! :)

18 COMENTARII

  1. e bine sa ne dam seama de greseala , sa o constientizam , dar putini sunt cei care nu o mai repeta,mare probabilitate exista ca data urmtiare sa lase tot acolo masina, plus de asta daca nu l vedea nimeni…. ar mai fi pronuntat cuvintele pronuntate fata de tine????? paote erau doar simple cuvinte dar nu si adevaruri , dorinti , daca nu l vedea nuimeni cu siguranta nu ar fi facut niciun comentariu

  2. Pai ce sa zic, situatii sunt multe, diferite…
    Pentru domnul care a parcat pe trotuar, fiind in perioada sarbatorilor putem avea 30% intelegere. In general, in asemenea situatii, cei ce parcheaza astfel pe trotuar se gandesc numai la vopseaua si tabla pe care le-au platit, nu si la hainele sau pantofii nostri.
    Daca nemultumirea provocata e facuta cu totul fara intentie, omul care isi cere sincer scuze merita iertarea. Daca scuzele sunt doar protocolare (in spate fiind de fapt “ia mai scuteste-ma”) atunci situatia e delicata, depinde de convingerile si de educatia fiecaruia sa ierte. Din punct de vedere religios, ar trebui sa iertam; din punct de vedere social, ar trebui sa corectam…

  3. despre iertare se poate vorbi mult, depinde de om, din ce unghi privesti s,a. Dar daca va cade la indamina cartea lui Savatie bastovoi ,,Parintele Selafiil de la Noul Neamt ve- ti gasi raspunsul . E o carte de intelepciune,care merita sa fie citita.De acelasi autor ,,Singuri in fata libertatii”

  4. Cred ca a-ti cere scuze este un prim gest fata de tine insuti, si abia apoi fata de cel lezat. “Imi cer scuze” (sau chiar atat de vehiculatul si impersonalul “…scuze.”) reprezinta un eventual apel la intelegere, si nu neaparat la iertare. De ce? Pentru ca “imi cer”. Nu te rog nimic. Nu e treaba ta. Eu imi cer, eu imi prezint, eu actionez. Si sunt reflexiv. Tu esti, in cel mai bun caz, un spectator. Gradual, urmeaza “te rog sa ma scuzi”. Aici te implic si pe tine. Deja suntem doi. Existi, iar asta te bucura, nu…? Apoi vine “te rog sa ma ierti”. Asta-i cea mai tare. Presupune si scuzele mele in timp ce-ti afirm si existenta, te si implic, ba mai mult decat atat, pornesc de la premisa ca esti capabil sa intelegi si sa ierti. Te valorizez. Cu “Iarta-ma!” este o alta poveste, pentru ca deja este un imperativ care nu poate fi adresat oricui, fara a presupune o anumita prabusire launtrica. Ei, revenind, intre “imi cer scuze” si iertare este, deci, cale lunga. Cam cum este intre a lasa o floare pe bufet, dimineata, sau a o darui in pragul treziei. Asadar, daca tu “iti” ceri scuze, atunci lasa-mi si mie posibilitatea sa nu-mi fie suficient. Si sa “ma” iert pentru asta.

  5. Am aceeasi atitudine fata de cei care incalca elementarele reguli de convietuire si nu de putine ori intr-un parc unde cu nesimtire se scuipa cojile de seminte sau se lasa langa banca peturi si hartii am reactionat verbal…Desigur,am iertat invocand in mintea mea lipsa de educatie….dar starea de revolta a continuat,deci iertarea a fost doar mentala.Se schimba situatia atunci cand cineva ma raneste,cand mi se adreseaza cuvinte nemeritate….Atunci imi inabus revolta si ma gandesc la smerenie,la incercarea ce imi vine pentru a-mi educa infrangerea de a judeca….sigur ca iert,de mai multe ori…pana vine un moment in care dau delete persoanei,caci e mai bine sa nu ai provocarea continuu, doar pentru a-ti exersa vointa….iert….si uit …persoana !!!!!

  6. Avand in vedere ca astazi, de cele mai multe ori, nici macar acest mic gest de a cere iertare nu prea se mai face, apreciez atunci cand este spus din inima, prin urmare persoana cunoaste greseala si o regreta sincer. Insa, intotdeauna faptele conteaza mult mai mult decat vorbele, spun asta din experienta desi este oricum evidenta veridicitatea expresiei. Iti ceri iertare si automat trebuie sa vina si faptele care sa intareasca vorbele respective…

  7. DA A-SI IERTA CU SIGURANTA ,MA GINDESC CA SI EU POT GRESI UNEORI FARA SA NE DAM SEAMA SI MERITAM IERTARE CUM DUMNEZEU POATE IERTA PE TOATA LUMEA ASA SI NOI PUTEM CU SIGURANTA

  8. Avand o fire pacifista,te-as ierta din start! Dar nu-mi place sa mi se ceara iertare,scuze.Prefer sa intelegi ca m-a deranjat gestul tau ,daca reusesc subtil sa-ti transmit asta,valoreaza pentru mine mai mult decat orice scuza.Daca nu…nu are rost nici un cuvant.

  9. ………si ne iarta noua greselile noastre, precum iertam si noi gresitilor nostri……… si atunci va cobora pacea in sufletele noastre! Vom privi cu speranta cerul, bunatatea ne va fi calauza, intelepciunea va fi darul cel mai de pret! florina grosu

  10. Meditam in Biblie la Isus ; El ne-a iertat pe jumatate sau ne-a iertat de toate pacatele ? noi trebuie sa suferim o mica parte din suferinta Lui si totusi nu suntem gata sa o facem.Iertarea inaintea lui Dumnezeu o capatam prin cererea ei si prin promisiunea ca vom incerca sa nu mai gresim dar in final tot gresim si Domnul iar ne iarta!Acest lucru se intampla la fiecare om de pe fata pamantului ;noi trebuie sa iertam mult mai putin(70 de ori cate 7) comparativ cu El care ne-a iertat totul,a platit cu tot ce avea(Viata Sa) si ne va rasplati cu cerul Sau daca ii vom urma exemplul sau de viata!(Biblia) :) fiti binecuvantati si Dumnezeu sa ne ajute sa putem ierta si sa fim blanzi la mustrare.suntem oameni si gresim.nu e nimeni fara pacat!

  11. Articolul asta imi aminteste de o mica povestioara pe care am citit-o zilele astea pe internet :

    “Copilul face o prostie si isi cere scuze, asa ca mama vrea sa-i dea o lectie si ii cere sa ia o farfurie in mana, apoi sa o lase sa se sparga de podea, copilul face intocmai cum zice mama si sparge farfuria. Apoi este rugat de mama sa ia cioburile sa le puna la loc exact cum erau inainte, bineinteles copilul nu reuseste sa le puna la fel ca si inainte”. – Morala : Odata ce-ai gresit, poti sa-ti ceri scuze , ca greseala tot acolo este , n-o sa mai fie ca inainte. Acuma depinde si de fiecare situatie in parte, dar ca idee generala, scuzele nu ajuta cu mult, ci mai mult ajuta corectarea lor si evitarea pe cat posibil pe viitor. :)

LĂSAȚI UN MESAJ