De ce oamenii inteligenţi iau decizii proaste?

0
345

Cum poate cineva inteligent să vorbească asemenea prostii, să facă asemenea greşeli, să ia decizii proaste, să facă lucruri iraţionale? Nu ţi-ai pus niciodată această întrebare? Eu da, şi probabil că şi tu, ori în legătură cu alţii, ori strict în ceea ce te priveşte. Şi totuşi, care să fie răspunsul?

Există un set de abilităţi cognitive pe care le numim inteligenţă. Dar asta nu are nici o legătură cu comportamentul inteligent din lumea reală. Doar inteligenţa în sine nu îţi poate garanta un comportament raţional, iar lipsa acestuia va da naştere unor greşeli. De aceea oamenii inteligenţi pot face asemena lucruri stupide, pentru că inteligenţa şi raţiunea sunt două lucruri distincte

Câteva cauze posibile (mai uşor de dedus):

Emoţiile care preiau controlul în momentul în care vrei să treci la fapte, care te sabotează pentru că stau în calea  unei gândiri logice.

Impulsivitatea care te determină să acţionezi în grabă fără a sta să analizezi consecinţele actinilor tale.

Ego-ul. Cred că ştim cu toţii cazuri în care cineva (sau chiar noi) nu recunoaşte că a greşit chiar şi atunci când e evident. Acelaşi ego te va face să repeţi aceeaşi greşeală.

Presupunerile (false). Acţiunile nu au la bază informaţii precise, ci doar nişte presupuneri.

Nepăsarea. Când acţionezi în mod voit fără să ţii cont de urmări, de rezultat, pur şi simplu acţionezi la întâmplare.

O stimă de sine scăzută. Subconştient crezi că nu meriţi mai mult, deci te mulţumeşti cu mai puţin
, cu o alegere proastă. Te sabotezi

Încrederea exagerată. E opusul unei stime scăzute dar la fel de gravă. O prea mare încredere în forţele proprii te determină să iei anumite decizii, să faci anumite acţiuni fără să fi realmente pregătit. Cum s-ar zice: “te înhami la mai mult decât poţi duce”.

Centrarea pe nevoile tale, ce vrei tu, ce gândeşti tu, ce ştii tu. Evident că în felul acesta vei greşi. Nu trăim în junglă, izolaţi, orice facem/spunem îi va afecta şi pe alţii aşa că trebuie să laşi deoparte egoismul şi să ţii cont de felul în care ce faci tu îi va afecta pe alţii.

Frica. Vezi? Mereu dăm de frică. Ea ne facem să nu mai gândim raţional, să ne pierdem în faţa alegerilor.

Trăirea exclusiv în prezent. E rău să trăieşti mereu cu gândul la viitor, sau la trecut. Dar la fel de grav e să îţi pese numai de acum. Această atitudine te face să ignori consecinţele pe termen lung ce sunt declanşate de faptele tale.

Am mai putea adăuga: Lipsa de experienţă, de informaţii sau informaţiile incorecte, lipsa de judecată, lipsa de maturitate.

Poate te întrebi de unde ştiu toate astea. Pentru că sunt exact greşelile pe care le-am făcut eu. Niciodată nu am înţeles de ce, deşi nu sunt lipsită de inteligenţă, mereu făceam alegeri atât de proaste. E foarte simplu: inteligenţa nu are nici o legătură cu alegerile proaste. Orice om va greşi căzând în anumite capcane cognitive.

Să nu crezi că cele menţionate mai sus sunt singurele cauze pentru care facem alegeri proaste. Ce am spus până acum e partea mai simplă.

Despre restul cauzelor numite capcane cognitive puţini ştiu. Şi dacă eşti interesat de alegerile pe care le faci, dacă vrei să scapi din acest labirint al alegerilor proaste, eu îţi sugerez să citeşti cartea “De ce oamenii inteligenţi iau decizii proaste” de Zachary Shore.

Aceste capcane cognitive sunt:

  • Ideiile fixe – Refuzul de a te adapta vremurilor în schimbare. Rezistenţa lui Edison faţă de folosirea curentului “alternativ” s-a dovedit cea mai mare gafă din viaţa sa.
  • Îngrijorarea afişată este mai mult decât frica propriu-zisă.
  • Producerea confuziei. Este înţelegere greşită a cauzelor unor evenimente, când noi trecem cu vederea verigi importante în lanţul cauzal al evenimentelor.
  • Opiniea plată – când vezi lumea redusă la o singură dimensiune.

Leac universal, prototipuri, stereotipuri

Soluţie general valabilă. Atunci când ai falsa impresie că o soluţie aplică în trecut şi care a dat rezultate de fiecare dată, îţi va asigura succesul întotdeauna.

Dependenţa de informaţii. Ascunderea unor informaţii în mod voluntar apare atuncvi când oamenii se tem că poziţia lor va fi afectată în cazul unor informaţii care se răspândesc.

Gândirea statică. Chiar şi Edison şi Tesla au avut de suferit când au căzut în această capcană.

Imaginea în oglindă. Cartea lui John Gray – “Bărbaţii sunt de pe Marte, Femeile sunt de pe Venus” este un studiu despre imaginea în oglindă. Fiecare îşi proiecteaza proprile aşteptări asupra celuilalt. În mod greşit presupunem că dacă partenerii ne iubesc ei vor reacţiona şi se vor comportav în anumite moduri. Cartea lui Gray este cel mai cunoascut exemplu de beletristică menit să ne ajute să sfărâmăm capcana cognitivă a imaginii în oglindă.

Ce poţi tu să faci pentru a scăpa de aceste capcane?

Nimic special sau dificil. În primul rând să fi conştient de ele atunci când apar, să recunoşti aceste tipare mentale distructive şi să fi atent ca decizile tale să nu fie influenţate de aceste capcane.

Să înveţi să  te simţi comfortabil şi în prezenţa incertitudinilor.

Să nu mai tragi concluzii pripite fără a te baza pe nişte dovezi concludente.

Şi totuşi, nu uita că nimeni nu e perfect. Oricât de inteligent a fi, din când în când tot vei mai greşi. Trebuie doar să îţi asumi responsabilitatea. Asta e ceea ce te face inteligent şi te deosebeşte de restul.

Şi până la urmă nu e nimic rău în a greşi, având în vedere că din greşeli învăţam, ele ne fac mai puternici şi înţelepţi. Uneori greşelile sunt o binecuvântare dacă e să ţinem cont de efectele lor pozitive pe termen lung.

Doar să nu cădem în cealaltă extremă şi să greşim mereu. Trebuie păstrat un echilibru, să nu întrecem limitele.

Cea mai bună  replică pe care a spus-o cineva legat de această tendinţa de a ne concentra prea mult pe trecut este următoarea: Viaţa e ca şi condusul unei maşini, dacă te uiţi prea mult în oglinda retrovizoare, vei face accident.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ