Două metode de a fi cu adevărat liber

0
282

În DEX, noțiunea de liberatate e definită ca „Posibilitatea de a acționa după propria voință sau dorință/ starea de a nu fii supus unui stăpân/situația unei persoane care nu se află închisă, întemnițată.

Dacă citești definiția din dicționar, probabil te consideri un om liber pentru că nu ești închis, însă ai un stăpân mai crunt decât un gardian și o închisoare mai strictă decât orice îți poți imagina. Propria ta minte.

De cele mai multe ori, acționăm automat, în funcție de convingerile și experiențele noastre de până acum, creierul nostru creează imagini și povești pe care apoi le generalizează și le crede singurele adevărate, iar când ne dorim ceva, se activează acele critici interioare. Mai poți spune că ești un om liber? Cine e stăpânul? Tu sau mintea ta? Nu ești una cu mintea ta. Ea e condiționată, însă tu ai un potențial nelimitat.

Vrei să te simți liber? Uite două metode puternice care dau rezultate:

1. Cu cât te consideri mai responsabil față de tot ceea ce te privește, cu atât devii mai liber.

A fi responsabil nu înseamnă să te învinovățești. Nu ar avea niciun sens să te judeci la fiecare greșeală și nici nu te ajută cu nimic. A fi responsabil înseamnă de fapt să-ți iei propria viață în mâini și să știi că stă în puterea ta să schimbi ceva. Să schimbi rezultatele din viața ta care nu îți plac.

Diferența între învinovățire și responsabilitate este că atunci când te consideri vinovat regreți ce ai făcut, te simți trist și nu faci nimic pentru a schimba asta. Pe când în cea de-a doua situație, știi că rezultatul tău se datorează unor anumite gânduri sau acțiuni, însă stă în puterea ta să schimbi ceva și o faci.

Dacă te consideri o victimă a împrejurărilor și blamezi oamenii, societatea, viața, ești întemnițat în propria închisoare pentru că nu ai nicio putere. Tu ai decis să nu ai nicio putere și le-ai dat-o toată lor.

Da, e adevărat, greșesc și oamenii din jurul tău, însă dacă le pasezi lor responsabilitatea, depinzi de ei și poate ei nu au de gând să facă vreo schimbare. Dar dacă te-ai uita la partea ta de responsabilitate și ai schimba chiar tu ceva, ce s-ar întâmpla?

E confortabil să fii sclav pentru că în momentul în care îți iei viața în propriile mâini, nu mai poți da vina pe nimeni, însă gândește-te, merită confortul atâta suferință, sclavie și nervi? Cum ai putea obține acest confort fiind responsabil?

Dacă în timp ce citești îți vin în minte exemple de genul „Da, dar… dacă părinții mei ar fi fost…”, „dacă ar fi fost altă viață”, „altă țară, alte circumstanțe…” astea sunt doar scuze pe care ți le dă mintea pentru a rămâne sclav și a da puterea ta altora. E perfect în regulă să te enervezi pe țara în care trăiești, însă dacă îi dai puterea societății și aștepți o schimbare, cât crezi că vei aștepta?

Cel mai important pas pentru libertatea ta este să conștientizezi și să trăiești dupa ideea că Ești responsabil pentru ceea ce gândești, simți, faci și ești. Nimeni altcineva nu e responsabil pentru situația ta, nu trebuie și nici nu va face o schimbare pentru tine.

Lasă deoparte copilăria grea, școala, prietenii, experiențele neplăcute. Întrebarea e: Ce vrei tu să faci acum? TU. Nu mama, nu tata, nu societatea.

Pentru a-ți dezvolta această libertatea, începe cu pași mărunți. Astăzi fii responsabil pentru ceea ce gândești. Fii atent la gândurile neplăcute care te indispun și înlocuiește-le cu gânduri benefice.

Mâine fii responsabil pentru o decizie, apoi crește încet miza până când nu vei mai fi sclavul așteptării ca ceilalți să se schimbe. Ceilalți se vor schimba, în momentul în care tu vei fi împăcat cu tine și responsabil de viața ta.

2. Fii atent la poveștile create de mintea ta.

Al doilea punct important pentru libertatea ta sunt propriile povești, de cele mai multe ori, inconștiente.

Creierul are capacitatea de a creea povești semnificative pentru tine, asociind experiențele tale cu ceea ce simți și ceea ce vezi și auzi în jur, apoi generalizeaza sugerând că aia e realitatea.

De exemplu Ieși la o întâlnire cu cineva. Respectiva/respectivul zâmbește unui copil și tu imediat te gândești că ar fi un tată bun/o mamă bună. Apoi te uiți mai atent la omul cu care ai ieșit la masă și după fruntea lată, te gândești că e r o persoană inteligentă. Când vine momentul să achitați nota de plată, celălalt vrea să-și plătească partea și lasă un bacșiș mare și imediat te gândești că e un om responsabil.

Asta e o poveste creată de mintea ta. Poate să fie adevărată. Sau poate nu. Și trec două, trei zile, informația se rearanjează, se așează în creier și face asocieri noi, iar când te sună persoana cu care ai fost la întâlnire,tu ai un basm întreg, deja vibrezi și te-ai îndrăgostit. De propria poveste.

Ce poți să faci?

Fii atent la asocierile pe care le faci la anumite experiențe și evită generalizarea. Pune-ți întrebări și caută și contra-exemple. Dacă te-a mușcat o dată un câine, înseamnă că toți câinii mușcă?

Înainte de a pune o etichetă pe oameni, emoții și experiențe, fii deschis să descoperi lucruri noi. Dacă deja ai apucat să lipești etichetele, uită-te dincolo de ele. Ce mai poți învăța?

Dacă ai înțeles de ce e importantă responsabilitatea și cum funcționează creierul tău, deja ești mai aproape de libertatea pe care ți-o dorești. Începe cu pași mici și descoperă puterea pe care o ai în tine. Nu o mai da altora pentru că s-ar putea să nu le pese, să nu poată sau să nu vrea să facă acele schimbări pentru tine.

Succes și o viață liberă îți doresc!


Raluca scrie și pe blogul său personal: entuziasm.ro.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ