Tag Archive

Tag Archives for " dorinţă "
12

Cum să alegi profesia care ți se potrivește – partea a II-a

Profesia care ti se potriveste…

Acum un an, când în sfârșit îmi găsisem jobul perfect, am ținut să dau sfoară-n țara despre secretul din spatele unui loc de muncă ce mi se potrivea. Am scris un articol și de atunci primesc mesaje încontinuu cu tot felul de situații și păreri în legătură cu această misterioasă cale de a găsi profesia sau facultatea potrivită. În principiu mesajele vin din partea elevilor de liceu sau din partea unor studenți care nu știu ce caută la facultatea de biochimioromanoamericanaciberneticoeconomica, pe care au vrut-o părinții. Am scris articolul mai mult din perspectiva personalității și a  modului de gândire pe care le avem, două caracteristici extrem de importante pe care trebuie să le iei în considerare atunci când aplici pentru un loc de muncă.

Și, după enspe mii de mesaje, păreri și frustrări primite, am zis că trebuie să îmi revizuiesc puțin punctele de vedere. Am făcut o mică cercetare, am adăugat, am scăzut, înmulțit și egal, iar situația stă în felul următor:

Majoritatea are undeva pe la 17 ani, 18 ani, exact vârstă care te pregătește de facultate. Alții sunt studenți deja  la școli la care nu au ce căuta, trimiși de părinți doar că să nu rămână copiii lor proști că nu au diplomă. Puțini cred că se fac bani din pasiuni și la vârsta maturității copiii ăștia chiar nu mai știu încotro să meargă. Toate meseriile, după ei, se plătesc prost, la facultate se intră greu, puțini sunt susținuți de cei dragi să facă ceea ce le place, majoritatea dă la o facultate doar că, odată ieșit de acolo, se găsește mai ușor job. Elevii nu primesc consiliere profesională, sau dacă primesc, primesc degeaba. Le intră pe o ureche, iese pe cealaltă. Se plâng la 20 de ani că sunt la o facultate la care nu se potrivesc și că, cea mai mare problemă, habar nu au  ce le place.  Nu își cunosc calitățile, aptitudinile, nu știu la ce sunt buni și ce îi duce capul să facă. Cam trist, nu?

Acum că știm cum stă problemă, să revenim la tine.

Continue reading

Motivația de a trăi în patru pași importanți

Motivația prin definiție este totalitatea motivelor sau mobilurilor (conștiente sau nu) care determină pe cineva să efectueze o anumită acțiune sau să tindă spre anumite scopuri.

În cazul acesta „cineva” sunt peroanele care  îşi stabilesc un scop precis şi reuşesc să-şi controleze emoţiile şi sentimentele, să treacă peste frustrări şi să rămână focalizate asupra scopului propus.

Cum clasificăm și aplicăm motivația de a trăi în patru pași importanți

Acestea reuşesc în viaţă cel mai bine. Motivaţiile diferă de la o persoană la alta și sunt clasificate în mai multe categorii dar toate au un punct comun motivația de a trăi:

Pasul #1- Motivaţia de a trăi cu pasiune

Această motivație poate determina o fiinţă să se angajeze într-o luptă pe viaţă şi pe moarte spre exemplu cu o boală şi să facă eforturi uimitoare pentru ca să treacă peste aceasta şi să reuşească, atunci când nimeni nu credea că este posibil.

Pentru unii motivația de a trăi cu pasiune ar putea însemna:

familia. Sunt oameni care din dragoste pentru ei înșiși și pentru familia lor, fac din fiecare zi o zi specială și pun pasiune în toate interacțiunile cu membrii familiei lor. Pentru ei familia este motivul cel mai important din viață.

munca: sunt oameni care sunt dedicați muncii lor și fac asta zilnic cu pasiune pentru muncă, pentru că le place ceea ce fac și aceasta reprezintă motivația lor cea mai puternică.

Oamenii care și-au descoperit menirea sunt cei care știu că viața merită trăită indiferent cum ar fi ea și că fiecare strop de pasiune și dedicație investite se vor întoarce în viețile lor înzecit. Oamenii care știu că indiferent dacă afară plouă sau e soare, întotdeauna e bine să ai un zâmbet pe buze și să te bucuri de tot ceea ce îți oferă natura, viața, destinul. Sunt oameni care în pofida necazurilor și a eșecurilor continuă să facă ceea ce știu să facă cel mai bine și lucrul de care sunt fermecați.

Nu este greu să aplicăm această motivație de a trăi cu pasiune, aici regăsim pasiunea pentru familie sau pentru muncă, sau ceea ce realizăm în viață trebuie să dedicăm familiei și bineînțeles nouă.

Pasul #2- Motivația dorinței

Ce este o dorinta?  Toate dorințele noastre sunt nevoi care părăsesc nivelul nevoilor firești și încep să fie raportate la planul social. Spre exemplu am nevoie de o mașină de călcat, e perfect logic, normal, natural. De fapt, nevoia migrează și se transformă în dorință. Din acel moment, ea nu mai este naturală. Din acel moment, e ca un spin intrat prin piele, asa ca nu o sa îți mai dea pace până când nu îl scoți, până când nu îți împlinești această dorință.  După ce ai împlinit dorința esti fericit deci împlinit dintr-un punct de vedere.

dorința senzuală, ceea ce înseamnă dorinţa de a fi cu fiinţa iubită, chipul şi corpul lor atrag întotdeauna atenția cât și pasiunea sau dorința, aparent din senin, o putere gigantică de acţiune, toate acestea sub imboldul  dorinţei de a fi cu iubitul(a).

dorința materială care este tot o dorință, aceasta aduce la realizare socială sau profesională, depinde de ce valori vrei să atingi în viață. Uneori dorința materială poate fi chiar nebenefică pentru conștiința omului.

Pasul #3- Motivația iubirii

Există şi fiinţe la care iubirea este mai presus de orice, purtându-le parcă pe aripi spre realizări excepţionale. Iubirea e o motivație supremă a vieții, de indată ce vom fi motivați de iubire, de îndată ce ne dorim s-o atingem, s-o simțim noi înșine, să ne comportăm cu iubire, să o așternem în fapte și-n gânduri, ne îndepărtăm de emoționalitatea autodistructivă, de prejudecăți, de așteptări sterile sau de blocaje, inerente existenței. Dacă motivul pentru fiecare acțiune a noastră ar fi iubirea necondiționată am atinge stări interioare pe care le căutăm azi în lumea materială, în oamenii din jurul nostru, în cele trecătoare și schimbătoare. Iubirea aproapelui este motivația supremă, care odată știută vom fi cele mai fericite si mai motivate persoane din această lume.

În acest caz, multe din transformările care se produc dintr-un nesfârşit elan de a dărui într-o formă sau alta iubire, sunt motivații care se transformă în acţiuni caritabile. Cei care produc aceste stări sunt eliberați și ușurați de o povară care au dus-o până în acel moment.

Pasul #4- Motivația spirituală

Mai rar, din păcate apare motivaţia spirituală. Impulsul de a fi un adevărat Om, de a descoperi scânteia de divinitate din propria fiinţă este profund înrădăcinat în fiecare dintre noi, dar numai anumiţi oameni sunt suficient de mult motivaţi de acest impuls divin transformator.

Iubirea e o cale, e o alegere grea, dar una care ne poate duce la un nivel de conștiință, înțelegere, toleranță, răbdare și înțelepciune pe care nu le putem imagina în afara practicii. Noi vorbim cu toții despre iubire, pare că știm multe despre ea, dar – a o cunoaște în expresia ei de câmp al conștiinței, de prezență puternică și trăire – e ceva ce există, practicând-o ca motivație pentru toate acțiunile, gândurile și experiențele noastre, fără excepție.

Un text de Maria Ciobanu

6

Cele 4 condiţii ale relaţionării

Unii oameni sunt veseli, zâmbesc tot timpul, sunt amabili, au ceva frumos şi bun de spus, comunică cu oricine, oricând. Sunt pozititvi, deschişi, dornici de comunicare.

Alţii au probleme în a relaţiona. Sunt cei pe care îi vedem mai tot timpul singuri şi care nu intervin aproape niciodată în discuţii, iar când se află în compania altor persoane, în cadrul unor întâlniri organizate, se izolează într-un loc şi nu participă activ la evenimentul respectiv. O fac mai mult dintr-un fel de obligaţie.

Pe aceşti oameni îi compătimim şi îi numim generic „introvertiţi”, deşi noţiunea este greşit asociată cu ei. Ei sunt, de fapt, în incapacitatea de a relaţiona, din diverse motive.
Continue reading

1

Goal cards exercise

Cât de des te gândeşti că ar trebui să faci un anumit lucru, iar apoi, din varii motive (întemeiate sau nu), îl tot amâni? Acest lucru se întamplă de cele mai multe ori pentru ca nu eşti suficient de motivat să faci un anumit lucru. Ideea e că nu este suficient să îţi doreşti ceva, trebuie să şi acţionezi în consecinţă. Degeaba spui că ai nevoie de o anumită carte dacă tot amâni să mergi la librărie pentru a o cumpăra. Degeaba vrei să ai camera ordonată daca mereu laşi pe mâine momentul în care vei face curăţenie.

Vreau sa propun azi un exerciţiu simplu, bazat pe vizualizare şi legea atracţiei, menit să te ajute să îţi indeplineşti mai uşor şi rapid obiectivele. Este vorba de „goal cards”, un joc motivaţional folosit de foarte mulţi experţi în dezvoltarea personală. Continue reading

15

Legea atracţiei – Aşa cum o văd eu

Despre „Legea atracţiei” cu siguranţă am auzit cu toţii prin clasele primare la orele de fizică, dar oare ştim cum funcţionează?

„Legea atracţiei universale”, descoperirea lui Newton, spune următoarele:

Două corpuri punctiforme de masă m1 şi m2 se atrag reciproc printr-o forţă direct proporţională cu produsul maselor corpurilor şi invers proporţională cu pătratul distanţei dintre ele, orientată pe direcţia dreptei ce uneşte centrele de greutate ale celor două corpuri.

Dar eu văd situaţia „puţin” altfel. :)

Se dau două corpuri. Aceste două corpuri se pot atrage oricât, oricum şi oricând cu pătratul vitezei maxime a unei maşini F1.

Continue reading

CLOSE
CLOSE