Tag Archive

Tag Archives for " reguli "

Legi nescrise despre viață

Trăieşti, respiri, visezi, simţi, iubeşti. Iată câteva cuvinte care îţi definesc viaţa. Toţi facem asta, mai mult sau mai puţin, voit sau nu, cu ajutor sau fără. În fiecare zi cunoşti oameni noi, vezi lucruri inedite, înveţi câte ceva, zâmbeşti unui copil sau atunci când vezi un cuplu ce se ţine de mână, îţi aminteşti de anii copilăriei şi îţi suni foştii colegi să râdeţi impreună, depăşeşti probleme, pierzi un om drag dar fii sigur că vei câştiga un altul… în fond ăsta e circuitul vieţii.

Dar că să simţi că faci cu adevărat toate lucrurile astea trebuie să fii puţin organizat. Şi ca să fii organizat trebuie să ai câteva principii pe care să le respecţi orice ar fi! Continue reading

6

Cele 4 condiţii ale relaţionării

Unii oameni sunt veseli, zâmbesc tot timpul, sunt amabili, au ceva frumos şi bun de spus, comunică cu oricine, oricând. Sunt pozititvi, deschişi, dornici de comunicare.

Alţii au probleme în a relaţiona. Sunt cei pe care îi vedem mai tot timpul singuri şi care nu intervin aproape niciodată în discuţii, iar când se află în compania altor persoane, în cadrul unor întâlniri organizate, se izolează într-un loc şi nu participă activ la evenimentul respectiv. O fac mai mult dintr-un fel de obligaţie.

Pe aceşti oameni îi compătimim şi îi numim generic „introvertiţi”, deşi noţiunea este greşit asociată cu ei. Ei sunt, de fapt, în incapacitatea de a relaţiona, din diverse motive.
Continue reading

8

A fi voluntar e sănătos

A fi voluntar este sănătos din toate punctele de vedere – atât psihic cât şi fizic – dar cum ajung voluntar, unde şi cât timp din viaţa personală îmi va mânca şi de ce este sănătos?

Eu am ajuns voluntar undeva prin clasa a 9-a. Mergeam săptămânal la un orfelinat de copii cu handicapuri şi aveam pentru câteva ore grijă de ei, mă jucam cu ei… etc. Deşi la început a fost puţin ciudat – copiii aceia aveau handicapuri foarte grave şi se comportau foarte ciudat – cu timpul mi-am dat seama că acei oameni chiar aveau nevoie de oameni ca mine care să-i viziteze şi să le arate afecţiune. După câteva săptămâni bune de voluntariat şi vizitat acest orfelinat programul s-a terminat şi pot să spun că am rămas cu o primă experienţă interesantă şi pozitivă. Energia şi dragostea pe care o dădeau acei copii nu se poate descrie în cuvinte. Continue reading

CLOSE
CLOSE