Fii bine cu tine, de acum!

0
437

Institutul pentru Studiul și Tratamentul Traumei, în parteneriat cu Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București, organizează conferința Fii Bine cu Tine, De Acum! ce va avea loc duminică, la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Șoseaua Panduri, nr. 90, începând cu ora 10:00.

Poți rezerva un loc la eveniment la pr@psihotrauma.ro sau la

telefon 0722 56 36 40 – Diana Teodorescu.

Vrei să afli mai multe? Te aşteptăm duminică, 4 octombrie la conferinţa Fii bine cu tine, de acum! Detalii pe: www.fiibinecutine.ro

Mai jos sunt o parte din răspunsurile celor ce vor conferenția duminică.

Ediţiile anterioare au vizat cuplul, familia, copiii. Cui se adresează această ediţie?

Diana Vasile: Această ediţie se adresează fiecărui adult care îşi propune o îmbunătăţire în propria viaţă şi în contribuţia pe care o are în vieţile celor din jur. Deci, evident, şi partenerilor, şi părinţilor, şi viitorilor părinţi, celor preocupaţi de învăţare şi transformare a experienţelor dificile în oportunităţi de creştere şi evoluţie personală.

Există vreun moment când devine prea târziu să ne mai căutăm starea de bine?

Diana Vasile: Da, atunci când suntem în comă sau deja morţi. Până atunci, mai avem şanse, chiar dacă aceste scad o data cu înaintarea în vârstă şi cu pierderile inevitabile ale perioadei senectuţii. De aceea există proverbul, de altfel demonstrat de ştiinţă, „Cat trăieşte, omul învaţă!”

În concluzie, de ce să participăm la „Fii bine cu tine, de acum!”?

Diana Vasile: Pentru că vom sta de vorbă despre răspunsurile, soluţiile şi posibilităţile din jurul întrebării „Cum de oamenilor mici şi mari le este uneori dificil să fie bine cu ei?” Pentru că învăţam lucruri noi, punem ştiinţa într-o formă utilă în viaţă noastră, pentru că ne vom stimula starea de bine într-o formă diferită de cele obişnuite, pentru că şi această ediţie, ca și cele anterioare, va fi una benefică pentru înţelegerea mai bună a propriei persoane şi a celor dragi, pentru că prezenţa şi contribuţia fiecăruia aduce soliditate şi coerență unei comunităţi din ce în ce mai largi care promovează din prima clipă de viaţă în burta mamei și până la ultima, starea de bine.

Diana Frazzei despre tema asupra căreia s-a oprit: „Ce nu ne doboară ne face mai puternici?”

Cum ţi-ai ales această temă?

Diana Frazzei: Să trăieşti e uneori un act de curaj. Să ceri ajutor e un act de curaj. Mi-ar plăcea să învăţ şi eu, cât şi pe alţii, cum să ajungem mai uşor la această putere din noi.

 

Nicio experienţă nu este trăită la fel de către două persoane. Putem învăţa de la altcineva? Nu există riscul să „cădem” şi mai mult văzând că unii trec cu mai mare uşurinţă peste experienţe neplăcute decât noi?

Diana Frazzei: Cu aceste două întrebări ai descris foarte bine ceea ce vedem în terapie: persoana care a trecut prin situaţia adversă are suferinţe şi mai mari după ce se compară cu alţii sau cu ceea ce crede că ar trebui să fie „normalul”. În ciuda faptului că intuim că fiecare dintre noi este diferit şi va avea altă reacţie la aceeaşi situaţie, totuşi avem aşteptarea de la noi înşine să ne descurcăm bine aproape mereu. Însă viaţa ne ia prin surprindere şi ne dă provocări care ne depăşesc. Astfel apar suferinţe în plus, cum ar fi: „nu mai sunt că înainte”, ne pierdem încrederea în noi înşine – „nu o să mă mai descurc niciodată” sau „mai bine nu mai ies din casă decât să mi se întâmple iarăşi ceva”. Ca terapeuţi putem ajuta persoana să se cunoască mai bine, în sensul de a înţelege de ce anumite lucruri o afectează pe ea în mod special în acele feluri şi putem lucra împreună să folosească această înţelegere pentru a reacţiona diferit în viitor, de a deveni mai puternică. Lecţiile care ne vin din experienţa altora, cum sunt cele pe care am ales să le împărtăşim la conferința Fii bine cu tine!, sunt bune pentru oricare dintre noi pentru că vorbim despre schimbări de atitudine, moduri noi de a privi realitatea, care să ne facă mai puternici în acelaşi timp onorându-ne propriile limite şi vulnerabilităţi.

Diana Gavajuc despre „Eșecul din oglinda de ieri…”

Diana, suntem programaţi pentru succes sau pentru eşec? Diana Gavajuc: Dacă ne referim la introiecţiile şi modelele de viață preluate de la părinți şi mediul în care am crescut, atunci da, în mare măsură putem fi programaţi pentru succes sau eşec. O altă întrebare ar putea fi: putem să reuşim în ceva fără că să greşim? Aici avem răspunsul din înţelepciunea veche: „cine nu face nimic, nu greşeşte!”Această a doua pespectivă ne dă speranţa că eșecurile, la fel ca succesul, au rol de ghidare, în consecință contează cine stă la cârmă.

Ce face diferenţa? De ce unora pare că le iese totul, iar altora le merge totul pe dos?

Diana Gavajuc: Când ne uităm în oglindă şi tot ce vedem este dezamăgirea din suflet sau o persoană mai mult sau mai puţin semnificativă oferă o evaluare negativă, suprapuse peste unele evenimente nefericite din viaţă, atunci scade stimă de sine, se dezvoltă diverse mecanisme de apărare ale psihicului pentru a face fată situaţiei. Nu de puţine ori persoana ajunge să traiască emoţii puternice de devalorizare şi se priveşte pe sine, în ansamblu, ca pe un eşec. Sau din contra, am urmat un scenariu de succes, dar o singură ratare ne răstoarnă percepţia pozitivă asupra propriei persoane şi afectează toate paliere de funcţionare. Ambele cazuri vorbesc despre o abordare greșită a situaţiei de eşec. Neputând integra nereuşitele noastre, ratăm propria dezvoltare şi viaţa poate trece pe langă noi.

Iulia Ciorbea şi Cătălin Nedelcea ne vor ajută să găsim răspunsul la întrebarea „Divorţul, o experiență traumatică?”

Cum v-aţi ales această temă, de ce v-aţi oprit asupra ei?

Iulia Ciorbea și Cătălin Nedelcea: Pentru că amândoi am avut experienţă divorţului. Familia este, cu sigurantă, cuibul emoţional (şi nu numai) în care fiecare persoană se formează că om. Fiecare dintre noi aparţinem unei familii şi suntem legaţi prin firele invizibile, dar foarte puternice ale ataşamentului (iubirii) şi loialității de părinții, fraţii, bunicii noştri. Când adulţii cuplului marital iau decizia divorţului, această decizie afectează şi influențează pe toţi membrii familiei, iar consecinţele emoţionale, relaţionale, comportamentale nu pot fi întotdeauna anticipate. Divorţul, din punct de vedere psihologic, depășeste semnificaţia divorţului juridic. Divorţul devine o experiență lungă, profund subiectivă, care dezechilibrează sistemul familial şi pe fiecare membru în parte. Divorţul începe cu suferință, furie, confuzie pentru toţi cei implicaţi, dar poate să nu se termine la fel. Divorţul este o decizie şi o experiență la fel de serioasă ca şi căsătoria. Am ales această temă având în gând în primul rând impactul pe care această experiență o poate avea asupra copiilor unor cupluri ce divorțează, dar şi asupra fiecărui partener. Este datoria noastră profesională de a informa şi a ridica nivelul de conştientizare a celor doritori asupra acestei experienţe umane ce poate avea efecte psihologice negative pe termen lung asupra celor implicaţi.

Putem într-adevăr transformă divorţul într-o experienţă sănătoasă?

Iulia Ciorbea și Cătălin Nedelcea: Numai dacă vrem… Da, sigur că putem, în măsura în care acest lucru contează suficient de mult, în măsura în care ne implicăm în acest proces conştient şi asumat. Un divorţ sănătos poate fi mai în regulă decât o relaţie bolnavă.

Institutul pentru Studiul și Tratamentul Traumei (ISTT) este prima organizație neguvernamentală din România, înființată în anul 2010, care a adunat în jurul său un grup de profesioniști ce pun în centrul preocupărilor lor trauma psihică.

Pentru mai multe informații despre ISTT, accesați www.psihotrauma.ro sau https://www.facebook.com/IsttTratamentulTraumei

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ