Interviu – Petru Buiuca, Masterchef

3
110

Petru Buiuca, 23 ani, Constanţa (locuieşte în Bucureşti), primul “MasterChef” al României. Nu sunt un fan al showurilor (“Vocea României”, “Românii au  talent”, “Dansez pentru tine”) marca Pro, dar Masterchef mi-a atras atenţia din episodul cu gătitul pentru taximetrişti. În episodul ăla, dacă nu mă înşel, el si-a coordonat echipa spre victorie. Petru, pe lângă partea tehnică a gătitului, mi-a atras atenţia şi prin tăria lui de caracter, prin motivaţia de care a dat dovadă şi prin faptul că a reuşit să ţină piept nu numai celor 3 juraţi, dar şi vorbelor urâte ale celorlalţi concurenţi.

Vreau să fiu Petru Buiuca, omul care îţi spune că indiferent ce parere au ceilalţi, tu poţi face multe! Şi mai ales: poţi găti!

Cam aşa a ieşit interviul:

1. Acum că ai fost recunoscut drept MasterCheful României, viaţa ta s-a schimbat?

Viata mea clar nu mai e aceeasi! Vorbim aici de Masterchef ! Si sunt si primul :). Pot sa spun ca oamenii ma vad pe strada si ma felicita. Si imi zambesc mult. Asta imi place. E semn ca m-au placut!

2. În ce ipostază ţi-ai descoperit pasiunea pentru gătit?

Gatitul a venit ca o nevoie de cunoastere. Slava Domnului, mancare am avut tot timpul! Cateodata chiar prea mult. Cand incepea mama sa gateasca trebuia sa ii spun eu “stop!”:). Altfel gatea pentru o mica armata.

Am vrut sa vad daca pot. Plus ca Jamie Oliver e fenomenal! E imposibil sa nu vrei sa gatesti dupa ce te uiti la el!

3. Cum te-au susţinut apropiaţii de-a lungul vieţii tale de pasionat de bucatarie?

(nu am fost si nu cred ca o sa fiu prea repede – ar fi urat pentru cei veritabili sa ma consider asa)

Am fost sustinut 100% in noua mea aventura. Nu de alta, dar gatesc pentru ceilalti. Nu pentru mine. Si cum gatesc bine, profita toti! Cum aude cineva ca o sa gatesc se si autoinvita. Ma bucur cand spun ca totul iese delicios! Imi si place si e si foarte amuzant sa gatesti pentru prieteni si apropiati.

4. Consideri ca te identifici cu generatia actuala de tineri?

Intrebarea in sine este cu doua taisuri. Ma identific cu toate generatiile nascute dupa 85-88 (am 24 de ani deja). Ma identific si cu generatiile de oameni care au prins vremuri “grele” doar pentru ca au vrut altii sa faca experimente (ex: invatamantul a inceput sa se schimbe chiar cu generatia mea! Era 2002 cand s-au facut primele “reforme” – sic!)

5. Ce reprezinta progresul pentru tine?

Sunt doua tipuri de progres: personal/profesional – economic/tehnic.

Prima parte tine de mine, ca om, ca individ. Tine de o dorinta a mea intima si profunda de a ma autodepasi. Eu sunt disperat dupa asta! Sa cresc, sa invat si sa fiu creativ! De aceea cred ca retetele in bucatarie trebuie sa fie unele libere. Sa existe, dar sa nu te ingradeasca.

6. Spune-ne ce model ai, ce persoana ti-a marcat evolutia ca om si cum a facut acest lucru.

In liceu m-au ajutat foarte tare diriginta si profesoara de biologie – cele doua din liceu. Amandoua au pus bazele voluntariatului in Constanta. Sunt fenomenale!

7. Cum arata o zi inainte de Masterchef si cum arata o zi dupa castigarea trofeului si, implicit, al titlului de Masterchef?

Inainte de Masterchef a fost simplu: munca si apoi vizionarea finalei cu niste prieteni. Dupa MasterChef a fost atfel; mai greu, dar frumos, pentru ca deja parca ma stia toata lumea. Mi s-a parut incredibil acest lucru. Nu era o persoana care sa nu faca ochii mari cand dadea de mine. De multe ori, am ramas interzis, deoarece credeam ca doar in filme se intampla asa. Un lucru pot spune cu siguranta: MasterChef te ridica si te impinge de la spate. Acum totul tine de mine!

8. Care ar fi trei lucruri care stau la baza pasiunii tale pentru gătit?

In primul rand trebuie sa ai chef sa gatesti. Dar chef! Nu ma refer la cliseul ala cu : “sa simti, sa ai suflet, sa pui suflet”. Trebuie sa ai chef! Trebuie, ca la sfarsit, sa vezi in mancare sufletul tau. Si sa iti zambeasca, frate! Eu stiu dinainte ca daca salivez in timp ce imi fac de mancare inseamna ca e un fel de mancare genial! Ma trec furnicaturile atunci! Ce mai!

Apoi trebuie sa vrei sa imparti! Pentru mine nu prea gatesc. Pentru ca stiu deja ce parere o sa am: buna! :). Dar daca sunt alti oameni! Vai, iese nebunie! Ii trag si pe ei langa mine si ne distram cu totii ! (Sa vezi tipe in rochie de seara si tocuri de 15 taind ceapa e amuzant, foarte amuzant! )

Si mai trebuie ceva: sa nu iti fie frica! Asta cu : “mie nu imi iese bine” sau “o sa ard tot” nu se pune. UITA ! Iti iese bine, nu are cum! Macar iese o pozna si mai faci o boacana…dar tot e amuzant! Si daca ia foc, stinge la timp… dar tot timpul o sa fie amuzant!

9. În afara bucătăriei, ce alte pasiuni ai?

In afara bucatariei imi place sa ascult jazz. Ador jazzul: Ray, Armstrong, Fitzgerald si multi altii… si mai am un viciu: sa lenevesc :) ). Maxim!

10. Ce reprezintă proiectul PhotoBites pentru tine şi cum vezi evoluţia lui în timp?

Deocamdata photobites este in lucru. Multi ma cearta ca nu i-am dat drumul deja. Dar inca am un job solicitant si 5 zile pe saptamana sunt “blocat”. In plus, nu vreau sa lansez ceva doar ca sa “monetizez” sau sa ma vand…sunt sigur ca fanii mei nu pleaca nicaieri. Si nu-mi place sa ofer jumatati de masura. Urasc asta! Vreau sa ii dau drumul cu o baza de retete, cel putin un concurs si un sponsor important in spate. Unul care sa aiba ceva de spus alaturi de mine. Caut… si ma pregatesc.

11. Atunci când eşti în bucătărie contează mai mult creativitatea sau tehnica?

Am o regula cand vine vorba de bucatarie : daca esti in bucataria mea eu sunt seful. Dar in bucataria ta, tu esti seful.

Raspunzand la intrebare: in bucatarie conteaza cheful! Si ma refer la starea de spirit. Sa vezi oameni care nu au tinut in viata lor un cutit in mana si fac o omleta. Doamne! Sunt fericiti pana la cer! Si ce pot sa le spun eu? Ca nu au tehnica sau creativitate?! Ii laud pana la cer! Trebuie sa incurajezi asa ceva! Sa ii lasi sa se indragosteasca ei usor, usor…

12. De curând ai publicat un text pe pagina ta de Facebook în care îţi exprimai părerea despre ce înseamnă reţetele de fiţă pentru oamenii de rând. Spune-ne pe scurt câteva cuvinte despre manifestul tău şi cum crezi că va fi văzut el de public.

Ma bucur ca ai intrebat asta! Si am vazut ca a aparut si in cateva publicatii si ma bucura si asta.

Manifestul meu a fost pentru toata lumea, nu numai pentru mine… Nu e adresat nici celor fara posibilitati si nici celor foarte bogati. E adresat lumii.

E o critica pe care nu o voi accepta din partea nimanui: ca nu ma ridic la nivelul MasterChef! Refuz aceasta critica! Eu am castigat, eu sunt primul Masterchef al Romaniei si consider ca stiu cel mai bine ce inseamna asta. Inseamna un titlu si o responsabilitate. Inseamna bunatate, mandrie, fericire si o deschidere catre noi si voi toti!

Nu vreau sa fiu nici un bucatar, nici un om mediocru si nici macar Jamie Oliver al Romaniei: vreau sa fiu Petru Buiuca, omul care te face sa zambesti prin televizor. Omul care iti spune ca indiferent ce parere au ceilalti tu poti face multe! Si mai ales: poti gati!

Vreau sa te uiti la mine sau la retetele mele si sa iti imaginezi cum iti fac cu ochiul in semn de aprobare si iti dau, astfel, start la gatit!

Pentru ca mancarea inseamna ceva frumos, bun si al naibii de gustos! Si delicios. Vrei ceva complicat: iti recomand restaurant! Vrei mancare delicioasa? Iti arat eu! Si apoi imi arati si tu mie!

13. Melodia/filmul preferat.

Sting – Englishman in New York
Parfum de Femeie cu Al Pacino – Iubesc filmul asta!

14. De acum înainte, crezi că te poţi susţine financiar din pasiunea pentru gătit? Sau e doar un mit faptul că oamenii îşi pot monetiza pasiunile?

Imi doresc sa ma sustin 100% din gatit. Dar fara sa-mi “vand” fanii. Imi vand imaginea, imi vand chiar retetele, dar niciodata pe ei! Nu voi face concursuri bazate pe click-uri sau like-uri. Sau voturi. Poate daca se voteaza intre ei! Dar altfel nu vreau asta. Si se poate ajunge la asta. Greu dar se poate!

15. Pentru final, aş dori să ne spui care este citatul tău preferat, sau un principiu după care îţi ghidezi viaţa.

“If you have will, you have everything” – daca ai vointa, ai totul! (mi-am lipit acest citat in momentul in care am aflat, pentru prima oara, ca am fost admis in preliminariile Masterchef… pot sa spun ca a mers:) )

Petru este o persoană care tace şi face. O persoana care trebuie urmărită nu numai pentru reţetele sale, ci şi pentru omul care este.

3 COMENTARII

  1. il admir pe petru. pentru tot, in primul rand pentru ca nu a raspuns rautatilor din concurs, ci el a avut un drum de urmat (stiti povestea cu broasca testoasa surda care castiga cursa?), pentru ca principiile, valorile si modelele lui in viata sunt altele decat ale majoritatii tinerilor din ziua de azi.
    sunt sigura ca vom mai auzi de el in viitor, si vom auzi lucruri bune.
    felicitari petru, pentru ca esti primul master chef al romaniei si pentru tot ceea ce esti tu.

LĂSAȚI UN MESAJ