La final suntem cu toții egali…

17
1963

Ne judecăm după înățime, după culoare, după religie, după greutate, după vorbe, după lungimea părului, mărimea tocurilor, lungimea penisurilor, negrul de sub unghii, clase terminate, nota de la BAC, limbi străine cunoscute și multe altele.

Și toate-s aparențe care de fapt spun atât de puține despre noi.

Eram în aeroport acum câteva luni și în fața mea era un domn cu două capete mai înalt ca mine – e drept, nu sunt un om prea înalt eu – îmbrăcat la patru ace, cu sacou și cravată, cămașă albă și diplomat.

Înițial, când l-am văzut, m-am gândit că e un om important. Era destul de impunător doar prin vestimentație.

Dar stând în spatele său, la coadă, mi-a dat un sentiment ciudat. Vorbea la telefon gălăgios și părea foarte îngâmfat și plin de sine. Aeroportul nu-i cel mai liniștit loc, dar domnul acesta era chiar gălăgios.

Ajuns la zona de securitate a trebuit să-mi pun într-o cutie de plastic toate obliectele metalice, bagajul de mână și ceea ce mai aveam prin buzunare – portofelul, telefoanele mobile etc.

Domnul din fața mea, gălăgiosul, și-a pus doar diplomatul și a mers mai departe prin poarta aceea ce piuie dacă ai metale la tine.

Domnii de la securitate l-au întors din drum.

El s-a enervat și a început să țipe că are cureaua cu metal și de aceea țiuie.

Domnii de la securitate l-au pus să-și dea cureaua jos.

S-a supus, dar era vizibil enervat.

După ce și-a dat cureaua jos a trecut iar și aparațul a început să țiuie iar.

L-au pus atunci să se descalțe.

El refuza, zicând să merge foarte des cu avionul și s-a săturat de măsurile de siguranță.

Și uite așa, domnul care era la patru ace, ce de la distanță părea un afacerist de succes, acum nu se supunea unor reguli simple și ținea pe loc mai mulți oameni – inclusiv pe mine, care eram fix în spatele lui la coadă.

Agenții de securitate au chemat “întăriri” (e mult spus – au mai chemat doi agenți de pază) care l-au informat că dacă nu se supune, îl vor lua ei în camera de percheziție.

Atunci afaceristul s-a supus. S-a descălțat, și-a scos câteva lucruri din buzunare – și, în fine, acum arăta ca un afacerist care-și pierduse slujba.

Și uite așa, în doar câteva minute, îngâmfatul nostru era egal cu mine din atât de multe puncte de vedere.

Ș-apoi am urcat într-un avion. Eu, el și alți zeci de oameni atât de diferiți, cu salarii atât de diferite, cu familii atât de diferite, cu haine atât de diferite și cu gânduri incredibil de diferite.

Iar în avion am reușit să mă gândesc la un singur lucru pe toată durata călătoriei: la eșec. La cum se va întămpla ceva rău și avionul se va prăbuși. La cum, desi suntem în aer și încă părem foarte diferiți, suntem atât de egali vizavi de viață și vizavi de moarte.

Vizavi de existență.

Indiferent de toate aparențele, la final suntem cu toții oameni. Suntem cu toții atât de egali, dar atât de inegali totodată.

Gândește-te la asta data viitoare când simți frică atunci când ai vrea să vorbești cu cineva.

Gândește-te la asta data viitoare când simți rușine atunci când ai vrea să vorbești cu cineva.

Gândește-te la asta data viitoare când simți că cineva ți-este superior sau inferior.

Suntem, în fața vieții, perfect egali.

Și în această situație nimic nu mai contează. Nicio prejudecată. Niciun stil vestimentar. Nicio religie și nicio culoare a pielii.

La final suntem cu toții egali…

17 COMENTARII

  1. Ești extraordinar!
    Nu știu de unde atâta intelepciune si profunzime la vârsta ta. Tu si colegii tai de aici de la Motivonti mă uimiti in fiecare zi. Am peste 40 ani si, am mai spus-o o data aici, dacă eu gândeam așa la 20 ani eram departe acum…..
    Tineti-o tot așa!

    • Cred că-s mici revelații auzite și citite, ulterior trăite.

      Nu cred că există originalitate foarte mare în ceea ce spun, ci poate doar în modul în care o spun.

      Dacă nu mă informam, poate nu ajungeam să trăiesc aceste lucruri. Dar devenind conștient de ele, le-am trăit.

      Merci de comentariu, Cristina! :)

  2. Asa e, Ariel, suntem cu totii egali. Rational e o constatare logica si cat se poate de adevarata. Emotional pe cei care vad frumosul in oameni ii poate incanta si linisti faptul ca toti oamenii sunt egali in fata vietii si a mortii, au aceleasi drepturi de viata si aceleasi datorii fata de iubire si grija fata de manigestarile vietii. Cei pesimisti, negativisti pot gandi insa altfel, de ce naiba as fi eu egal cu altul? oricum, eu sunt mai bun ca acel altul. ca si cum ar fi ceva de impartit, nu e , in schimb ar fi cred eu, mult de castigat daca am accepta ca suntem cu adevarat egali.

  3. E adevarat ce spui. M-am confruntat cu aceasta problema in relatia pe care o am. Pentru mama mea sunt importante diplomele, dar pentru mine e important omul asa cum e. Eu am fost norocoasa si am avut parte de tot ce-i mai bun prin intermediul parintilor. El poate nu a fost la fel de norocos, dar ce am eu, el nu are si ce are el, nu am eu…si in final, nu conteaza asa de mult verbul “a avea” pentru ca sunt lucruri ce pot si adaugate si imbunatatite, ci conteaza cum esti….Mi-a placut ideea cu calatoria in avion…Acolo sus, ne putem da seama mai bine ca toti suntem egali in fata vietii sau a mortii. La fel e si jos pe pamant…Dumnezeu tine cont doar de sufletul omului. Multumim pentru articolul atat de frumos!

  4. Asta-i vesnica problema…prima impresie. De cate ori am avut o impresie gresita despre cineva, de cate ori mi-am schimbat impresia ulterior, dupa ce am cunoscut mai bine impresia, de cate ori altii aveau pareri gresite despre mine doar din simplul fapt ca nu ma cunosteau si se luau dupa aparente..
    Frazele motivante din ultima parte sunt bune de retinut si bine ar fi sa le punem in aplicare de fiecare data..

  5. da ai dreptate… intr-un final toti suntem la fel… ne nastem goi dar este o diferenta ca murim imbracati… asa este si in viata de zi cu zi … unii sunt mai imbracati cu sentimente,cu simtaminte, cu gesturi si idei frumoase… altii sunt grosolani, ursuzisi fara prejudecati… si totusi toti suntem la fel ….si toti atat de diferiti…

    • Suntem diferiți. Perfect diferiți. Până când tot ce ne rămâne este simpla viață. Nu? Atunci diferențele nu mai contează. Ci doar experiența unei vieți, indiferent de forma ei.

  6. Da, asa e in fata vietii si a lui Dumnezeu suntem cu toti egali. Pana la urma, cand trecem dincolo, toti trecem la fel.
    Dar totusi, tot in aeroport, la fel de bine, sunt porti de trecere prin care unii dintre noi trec mult mai usor -deci nu suntem chiar egali. Domnul de care povestesti poate a zburat dar a uitat regulile -care nu sunt chiar noi.
    Pana la urma, in viata de zi cu zi, sunt vizibile multe aspecte, situatii din care poti trace concluzii complet diferite.
    Ideal ar fi sa ne consideram, sa fim toti egali, dar, eu nu ma pot simti chiar egal cu unii care vorbesc TAREEE pe strada (sau in aeroport!), cu unii care mananca, beau pe strada, in metrou, autobuz si arunca pe jos ce au prin maini si nu le trebuie (nu si telefoanele…). Si cu multi altii la care ma deranjeaza comportamentul social.
    Suntem egali, dar nu suntem singuri (unii se poarta de parca ar fi chiar singuri).
    Asa ca, ai dreptate, suntem si nu suntem egali, pana cand soarta chiar ne face sa fim egali, intr-un final.

  7. Draga Ariel,
    Da-mi voie sa te contrazic.
    Suntem egali doar in doua momente din viata:cand ne nastem si cand murim, desi, daca stau sa ma gandesc mai bine nici atunci. Ca tu puteai sa mori la fel cu afaceristul ingamfat intr-un nefericit accident de avion ,e o situatie.Dar afaceristul s-ar putea sa moara singur, neiubit de nimeni , ca moartea lui sa treaca neobservata iar altcineva sa moara inconjurat de familie , de cei dragi.Chiar nu vroiam un ton macabru dar sa o lasam asa.
    Nu suntem egali chiar daca ne comparam noi doi:la ora cand tu te gandeai la lucrurile astea eu ma odihneam pregatindu-ma pentru o zi de munca.Cine e cel mai castigat?
    Stii diferenta aceea dintre TREBUIE si VREAU ?
    As vrea sa putem vorbi peste niste ani cand ”vreau” se va schimba in ”trebuie” .Poate nu e cazul tau si ,uite, inca o diferenta!
    Si inca ceva :nu mi-ar place sa traiesc intr-o lume in care toti suntem egali!
    Frumusetea sta in diversitate.
    Sa ai o zi altfel decat a mea!

    • Foarte frumos scris, Lucica!

      Sunt total de acord – suntem foarte diferiti – nu exista om identic, dar in fata vietii, cum ziceai si tu, ne asemanam foarte mult – la nastere si la moarte.

      Intr-o clipita diferentele noastre se pot contopi si tot ce ne ramane in comun este … viata. Simpla viata.

      Dar sunt perfect de acord cu diferentele dintre noi si diversitatea care ne face interesanti si ne motiveaza zi de zi. Daca ar fi sa fim cu totii egali zi de zi, ar fi plitisitor. Dar suntem egali doar vizavi de viata. :) Cred eu.

      Sa avem zile frumoase, dar diferite!

  8. Oamenii se incapataneaza sa creada ca sunt diferiti, dar din ce punct de vedere sunt diferiti?
    Fiecare se asociaza cu functia pe care o are in societate (economist, inginer, doctor, afacerist inganfat :-)) sau in familie (mama, sotie, tata, bunic, etc.) dar daca renuntam la aceste roluri ce ramanem, ramanem simpli oameni, care respiram acelasi aer si bem aceeasi apa.

  9. Eu cred ca nu suntem egali cu nimeni, iar cel mai adesea nici macar cu noi insine. Daca ar fi macar asa, atunci nevoia de congruenta ar fi doar un moft. Nu suntem egali pentru ca suntem unici. Pentru ca ne razgandim, pentru ca ezitam, pentru ca ne indoim. Dar si pentru ca suntem hotarati. Intru subiectivism. Nu suntem egali nici macar in fata vietii. Si nici in a mortii. Traim si ne stingem cu trairi unice, irepetabile si infinit paletate. Nu pot pune semnul egal intre leu si hiena. Si nici nu ma pot aduna in mod real cu nimeni altcineva, doar pentru a satisface o tabla, fie ea si a inmultirii. Nu suntem egali nici in fata legii, nici a nedreptatilor, nici a foamei, nici a durerii si nici a bucuriei. Si sunt sigur ca nici nu mi-as dori pericolul real de a fi, in vreun fel, egal cu un geniu. Dupa cum nici unui aprozarist nu i-as dori sa-mi fie egal. Nu cred in egalitatea dintre noi nici macar atunci cand indignarea ii trage bun-simtului o punga pe cap. Pentru ca daca as face-o, atunci omul si-ar pierde cel mai de pret atu: prins intr-o ecuatie cu solutii egale, nu ar mai deveni.

  10. Suntem diferiti, dar ne supunem acelorasi legi universale, ale lui Dumnezeu. Chiar daca voi sunteti tineri, demonstrati o intelepciune de batrani, de persoane care au trait si au vazut multe. Conform educatiei pe care eu am primit-o, ar trebui sa nu va iau in seama, pentru ca sunteti niste mucosi, n-ati trecut prin viata, nu stiti ce inseamna. Eu sunt mai inteleapta decat voi, pentru ca am mai multi ani. Asa sa fie?

    Personal, cred ca fiecare dintre noi are partea sa de intelepciune, care nu ii vine nici din studii, nici din familie, nici din mediul in care traieste si munceste, nici din bunurile materiale sau banii ii are. Ii vine din suflet, acolo unde pastram toate comorile, calitatile, de unde ne vine inspiratia, memoria, unde rezonam cu ceva care ”ne unge la suflet”.

    Suntem egali pentru ca ne supunem acelorasi legi, celelalte diferente le fac oamenii cu legile si regulile lor. Singura diferenta pe care ar trebui s-o luam in seama si s-o valoram ar fi cea a individualitatii: fiecare sa scoata din strafunduri ”comoara” pe care o pastreaza si sa nu-i fie teama s-o arate lumii. Sa scoatem pasiunile, valorile morale pe care le avem si sa le punem in practica; sa facem ceea ce am venit sa facem in viata asta, nu ceea ce le-ar placea parintilor, ceea ce este la ”moda” sau ceea ce se cere pe piata. Pentru ca fiecare piesa de puzzle isi are locul ei bine definit pe o tabla si asa trebuie sa ne gasim si noi, fiecare, locul nostru real in aceasta societate.

    Va imbratisez, sunteti minunati!

  11. Suntem asemanatori in multe privinte,nu atat la aspect cat in special la comportamentare,la gesturi,la ganduri,desi suntem asemanatori paradoxal nu semanam,suntem diveriti..atat de diversificate sunt gandurile,parerile si mentalitatile noastre incat cele mai ciudate idei pe care le avem,sau pareri(desi poate le-au avut si altii)sunt ale noastre.Toti suntem unici in felul nostru de a fi,avem sanse egale,trebuie doar sa constientizam cat de puternici suntem(individual,dar si in grup..ca natie..ca popor).Foarte frumos articolul,te face sa te gandesti ca nu doar imbracamintea sau trasaturile fac dintr-o persoana un OM.

  12. Ideea de egalitate poate fi una linistitioare doar in fata emotiilor fundamentale ale vietii ca frica si iubirea.
    Tu ai trait-o pe prima.
    Iti doresc tie si imi doresc si mie si noua tuturor sa o putem trai si in prezenta iubirii.
    Daca am fi capabili sa traim sentimentul asta, sau macar acceptarea in prezenta oamenilor de pe toate nivelurile sociale, am invata putin din arta de a trai.
    Ma gandesc zambind cati dintre noi se simt egali cu managerul unei companii atunci cand merg la un interviu. :)

LĂSAȚI UN MESAJ