Povestea lui Battus

1
113

Săptămâna trecută mi-a atras atenția un lucru interesant pe care l-a spus un prieten, despre un fenoment care are loc în viețile oamenilor din jur. Am stat și m-am gandit puțin și am văzut că așa este. Nu am cunoscut toți oamenii din România dar s-ar putea să fie un lucru răspândit destul de mult în această țară. El este mai informat pentru că a înființat un ziar online ce a ajuns la zeci de mii de cititori și obișnuiește să aducă oamenilor știri ce alții nu îndrăznesc să publice.

Este vorba de autoanaliză și de culegerea învățăturilor. Voi ilustrata toate acestea printr-o poveste:

Battus a crescut într-o zonă de munte, fiind înconjurat de oi în cea mai mare parte a timpului. Când a crescut și-a cumpărat mai multe și-și câstiga existența din vânzarea produselor obținute de la acestea.

Însă lucrurile nu erau ușoare pentru el. Într-o zi în timp ce se îndrepta către târg, a ajuns din urmă o femeie bătrână. A trecut pe lângă ea fără să spună nimic. După câțiva pași aude din spate:

– Flăcăule, stai nițel și cu mine. Nu-mi place să merg singură.

Acesta se întoarce către ea cu o expresie deranjată dar o vede în vârstă și își dă seama că poate întârzia puțin dacă merge cu ea. După câteva minute de liniște, femeia îl întreabă.

– Dar ce tăcut ești… mă uit la tine și-mi pari cam supărat…ai pățit ceva?
– E, mi se întâmplă tot felul de aiureli…
– Cum adică? Ce se întamplă? întreabă bătrâna.
– E, oile mi se îmbolnăvesc, șoarecii îmi mănâncă din brânză și mă mai cert cu oamenii cu care mă întâlnesc. Până acum câteva zile am zăcut la pat. Numai necazuri…
– Câteodată se mai întâmplă lucruri neprevăzute…
– E neprevăzute…să nu se mai întâmple atâtea! spune răstit Battus.

Bunica stă puțin pe gânduri apoi îi spune:

– Te-ai gândit vreodată de ce ți se întâmplă astfel de lucruri?
– Să mă gândesc? De ce să mă gândesc? Cu ce folos?
– S-ar putea ca în viața ta lucrurile să nu fie în ordine, poate l-ai supărat pe Cel de sus…
– E prostii, nu conteaza, lucrurile se întâmplă! spune Battus.

Mai merg ce mai merg fără să spună nimic apoi femeia se întoarce către el și-i spune:

– Din experiența mea, lucrurile nu doar se întâmplă. Fiecare eveniment este o lecție pe care viața ți-o aduce în față. Un cadou. Eu cred că nu poți trece mai departe în viață dacă nu-ți înveți lecția.
– Lecție? Ce lecție? spune Battus.
– Tu știi răspunsul la acestă întrebare. Când ți se întâmplă astfel de lucruri, stai puțin cu tine și reflectă nițel…
– Nu am timp de așa ceva…am multă treabă! spune el.
– Oferă-ți timp și gândește ce rol joci tu în toate astea. Altfel vei primi aceleași cadouri de la viață, până când înveți ce ai de învățat și abia apoi mergi mai departe. Trebuie să ai încredere în tine… spune bătrâna pe un ton liniștit și calm.

Până la târg niciunul nu a mai spus nimic. Când ajung la intrare, bătrâna face semn că o ia într-o parte și când vrea să plece Battus îi pune mâna pe umăr și-i spune zâmbind:

– Mulțumesc…

Fenomenul pe care am încercat să-l ilustrez mai sus se numește în termeni simpli: “A băga gunoiul sub preș”. Când apar diferite evenimente în viață, este important să faci pe scurt o mică analiză, să tragi niște concluzii și apoi să mergi mai departe. De fapt, să culegi lecția.

Chiar după o perioadă mai lungă de timp, când stai și te gândești la diferite întâmplări din trecut, probabil că le privești cu alți ochi și chiar poți învăța ceva nou.

“Băgatul sub preș” nu-i o chestie prea bună. Începe să se adune și să se adune și te trezești cu maldărul de gunoi de te împiedici în fiecare zi de el. Inevitabil, va trebui să-l cureți într-o zi și s-ar putea să nu fie prea plăcut dacă lucrurile tot sunt amânate.

Desigur că mersul în extreme nu este o soluție. Să stai și să analizezi zile întregi, nu cred că te poate ajuta. De asemenea nu recomand să începi să analizezi viețile altora crezând că tu știi mai bine decât ei.

Curățenia periodică ține și de nivelul încrederii în sine, în capacitățile de autoreflexie și de culegere a învățăturilor. Când ai încredere în tine și în siguranța faptului că ai învățat tot ce este de învățat, atunci lucrurile se vor derula mai departe.

Vlad Negrilă scrie și pe blogul său, aici: http://calatoriiprinsunet.ro/

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ