Viața ca un scop sau o adunătură de clipe trăite?

8
154

 De aproape trei săptămâni pur și simplu încerc să mă adun. Să mă cunosc, să văd ce vreau, în ce direcție să o apuc, să profit de oportunitățile ce-mi apar în cale, să îmi descopăr acele pasiuni și abilități ascunse. Să îmi fac curaj. Asta încerc de când mă știu. Pentru că fără curaj, nu voi deveni niciodată ceea ce trebuie să fiu, ceea ce pot fi și ceea ce vreau să devin.

V-ați gândit vreodată la viață ca un scop? Sunt convinsă că ați trecut și voi prin aceeași perioadă precum sunt eu acum. Fără niciun scop, fără nicio viziune ce îmi stă înainte. De 3 săptămâni încerc să pun aceste cuvinte pe hârtie pentru că,  după câteva minute,  îmi pierd curajul. Mă pierd în ceea ce vreau să spun, mă pierd în mine.

Toți trecem prin asta. Cu probleme ce țin de noi înșine. Și facem zeci de introspecții, ne răsucim în toate direcțiile încercând să rămânem pe cea mai potrivită. Dar ce faci când ajungi la un moment dat și nu știi încotro?

Să ajungi când știi ce vrei de la viață, dar nu știi cum să începi. Și aici ne întoarcem la frumoasele citate pe care le scriem mereu pe imagini grozave. Începutul mereu va fi cel mai greu, fă ceea ce îți place, bucură-te de viață, primul pas începe de la un nivel jos și lista continuă  în etern.

Wow, ajungi la un moment dat să nu îți mai pese de nicio motivare. Parcă nici din partea celorlalți. Pentru că după zile întregi petrecute trimițând un amărât de CV și o grozavă scrisori de intenție observi că nimeni nu te vrea, nimeni nu te caută.

Cu mii de ore de studiu petrecute, cu experiență încă din gimnaziu și fără niciun semn către viitor.

Asta e tot?

Voi ați trecut prin asta? Sunt convinsă. Unii ați fost mai norocoși, pentru alții viața a fost mai îndurătoare.

Citeam astăzi că soldații puternici primesc luptele mai grele. Va fi greu la început, sunt ferm convinsă. Va trebui să petrec mult timp doar observând inamicii și construind strategii pentru a lovi. Și atunci când lovesc să o fac bine, căci soldații puternici nu își permit înfrângeri.

Ce greu este să gândești pozitiv!

Dacă îmi gândesc viața ca un scop, atunci cu siguranță nu m-am născut doar pentru a ocupa acest pâmânt degeaba. Viața mea are un scop și un traseu pe care eu trebuie să îl urmez. Momentan mă aflu la o răscruce de multe drumuri, aștept doar ca vremea să se potoleasca pe unul dintre ele, ca să mă pot avânta cum trebuie în drumeția ce îmi stă înainte.

Și acum, după câteva săptămâni irosite fără voie și trăite fără niciun scop, fără niciun răsărit de oportunitate de la mine din binoclu către viitor, am ajuns la două concluzii: să nu mai privesc în viitor și să mă focalizez pe ce pot face acum, azi, pentru ca viitorul să îmi mulțumească și, nu în ultimul rând, să rămân POZITIVĂ!

8 COMENTARII

  1. Cand te afli la o rascurce de drumuri, uneori esti bine sa actionezi cat mai repede in a lua o decizie sau sa astepti. Daca esti nevoita sa astepti, nu as putea sa-ti zic ce anume trebuie sa astepti, dar te asigura ca acel ceva, acel semn daca vrei o sa vina la momentul potrivit iar tu vei stii ca trebuie sa actionezi. Pe langa o atitudine pozitiva, trebuie sa ai mereu incredere in tine si in faptul ca o sa iasa totul bine. Eu unul am incredere ca o sa depasesti aceasta perioada(chiar daca te cunosc stric din articolele pe care le postezi aici) si nu vad dc nu ai face la fel. Bafta!

  2. Ce bine te inteleg! Problema e ca simt cum trece timpul si eu tot nu ma hotarasc intre aia si aialalta..deci ce e de facut? Ca si asteptarea asta la infinit a semnelor mi se pare inutila..

  3. Cred ca secretul este să rămâi pozitiv. Nu am auzit niciodată pe nimeni care a trecut printr-o perioadă de acest gen, a rămas pozitiv și nu a reușit. În schimb am auzit doar despre oameni care s-au plâns și nu au reușit niciodată! :)

  4. Nimic nu este întâmplător , iar aceasta e o parte din evoluţie . Toate lucrurile au şi o parte negativă . Harap – Alb în evoluţia sa spre a fi împărat a suferit prima dată ! :D

  5. Draga Lavinia,

    Esti intr-adevar la o rascruce de drumuri. Iti spun doar atat: nu dispera! Trebuie sa alegi? Alege ceva. Nimeni nu-ti va garanta ca ai facut alegerea cea buna sau cea rea, dar, honey, pana nu incerci nu vei stii. E asa de simplu!
    Vei gresi in alegerile tale. Doamne-ajuta sa gresesti cat mai mult! De ce? Pentru ca din greseli inveti cel mai bine. Nimic nu te ajuta sa te cunosti mai bine pe tine insati ca greselile pe care le vei face.
    Nu stiu ce varsta ai….dar nici nu conteaza. Draga mea, incearca! Ce ai de pierdut? Iti spun eu, nimic! Ai numai de castigat. Alege acum cand ai de unde (multi nici nu stiu ce-i aia o rascruce de drumuri, trust me!), greseste, invata! Si vei fi pregatita pentru real life and real pain in the ass!
    Capul sus, vei iesi victorioasa din aceasta batalie!

    • Oana, genial mesaj! Vreau sa iti marturisesc ca exact asta am facut! Si, desi a luat ceva timp ca sa mi se concretizeze anumite lucruri, ce urmeaza presimt ca straluceste! Cu toate ca fost greu sa iau anumite decizii, cred ca sunt cele mai bune. Aadica asta vreau eu sa cred, si vor fi, pentru ca eu decid cum stau lucrurile in viata mea, right? Mersi pentru comentariu, l-am luat ca pe o super incurajare. O zi geniala!

LĂSAȚI UN MESAJ