În acest articol nu o să dezbat, așa cum poate vă așteptați, despre superficialitatea și prostia de care dau dovadă cei ce judecă aspru diversitatea.
În acest articol o să vorbesc despre haine, sex și mentalități.
Sunt țări unde îmbrăcămintea încă are rolul de a proteja de căldură sau de prea frig. Când citești asta primul gând ți se îndreaptă către Africa, India sau Antarctica și o să-mi spui că aceia sunt înapoiați, săraci, altfel.
Iar eu o să-ți spun că în Irlanda oamenii folosesc hainele ca să se echilibreze cumva cu vremea. Irlanda, da? Adică nu-s nici săraci, nici înapoiați, nici altfel. Sau poate că altfel sunt pentru că mai au încă viață.
În Irlanda plouă mult, de fapt plouă de multe ori pe zi. Pentru un drum de 15 minute pe jos ai nevoie să duci cu tine ochelari de soare, umbrelă și geacă de ploaie și în fiecare zi ai șanse mari de tot să le folosești pe toate, ai și soare și ploaie/grindină și vânt.
Ei bine, acești oameni, folosesc hainele ca să nu le fie frig/cald, să nu-i ude ploaia, adică le folosesc în scopul pentru care au fost ele create.
Noi, să zicem românii, dar mai sunt și alții prin Europa, dar în special noi, românii, am ajuns să folosim hainele ca să arătăm bine. Și scenariul nu se oprește aici. Noi, românii, facem sex numai cu parteneri care arată bine. Ca să ne putem găsi un partener de sex este musai să arătăm bine și ca să arătăm bine folosim anumite haine. E valabilă și reciproca, numai cine arată bine e îndreptățit să poarte anumite haine, unde arătatul bine este normat de cantitatea de potențiali care-și doresc să facă sex cu tine.
Mai mult decât atât, până la o anumită vârstă, în jur de 30 de ani, scopul majorității este să facă sex. Și spun asta pentru că, dacă te uiți cu atenție în jur o să observi că media poartă o uniformă și nu că sunt toți îmbrăcați la fel, ci că toți se îmbracă la fel indiferent de situație. Fetele sunt cu buca și cu țâța la vedere indiferent că merg la serviciu, la cârciumă, în parc, la sala de sport, la școală,la cumpărături.
Ținuta nu mai este adecvată situației, ci scopului, iar acum scopul este unul singur – acela de a face sex.
De ce o vânzătoare care are de aranjat rafturi și de cărat marfă și-ar pune tocuri de 12, fusta până la fund și un decolteu până la buric, dacă nu pentru a-și seduce șeful/colegii/clienții? Că doar i-ar fi mai comod un pantalon elastic, un tricou și niște bascheți, numai că mesajul pe care o astfel de ținută l-ar transmite ar fi că femeia se află acolo să muncească, iar ea, drăguța, a venit de fapt ca să-și găsească un partener de sex.
De ce o chelneriță și-ar pune pantofi stiletto pe macadamul Centrului Vechi și fusta care se ridică la cea mai mică mișcare, când ar putea fi în balerini și cu o fustă lungă și largă ce-i permite să alerge în voie de la o masă la alta? Simplu. Pentru că ea nu se află acolo ca să muncească ci ca să agațe, acel loc de muncă nu-i oferă altceva decât vizibilitate, dacă arată suficient de bine poate că vreun client va dori să facă sex cu ea și dacă va fi foarte bună poate că se va întâlni cu el chiar de mai multe ori.
Ei bine, când asta e mentalitatea majorității, este firesc ca o femeie să judece alte femei că poartă pantaloni scurți când acestea din urmă nu sunt în norma care aspiră la “cea mai bună parteneră de sex de pe Lipscani”, cu toate că mai mulți bărbați decât ne putem imagina fac sex pasional cu domnișoare/doamne mai plinuțe și nu recunosc asta tocmai din cauza acestei cutume mioritice care spune că sex faci doar cu femei slabe.
Dar, de ce, de ce când vezi o femeie în pantaloni scurți, când afară sunt 50 grade la umbră, primul tău gând să fie că e cam grasă ca să-și dorească să facă sex și să-și mai și arate intenția lumii întregi? De ce să nu te gândești că sigur îi este cald și s-a îmbrăcat așa ca să facă față caniculei? Și până la urmă de ce ar trebui să aibă o justificare în fața ta pentru felul în care se îmbracă? Ești tu vreo instanță în materie de haine? Decizi tu cine se califică sau nu prin aspectul fizic la o partidă de sex?
Sau poate ești tu atât de nesigură pe tine încât te simți amenințată de orice apariție feminină mai puțin acoperită cu haine și atunci ca să te simți din nou călare pe situație arunci pe Facebook o poză și îi atribui o încărcătură negativă care ajută la întărirea preconcepției cvasi-majoritare că numai oamenii slabi fac și au dreptul să facă sex?
Fata (și sunt multe ca ea) care a pus pe Facebook poza de la începutul acestui articol nu poate concepe ca un om să poarte pantaloni scurți pentru simplul motiv că afară este cald, ea crede că dacă nu ești Barbie sau Ken și îți permiți luxul de a purta pantaloni scurți înseamnă că ai…nici mai mult, nici mai puțin decât meningită!!!!!!
Cum ar fi ca din vara lui 2015, chiar de acum, să începem să mergem la serviciu pentru a munci, la cârciumă pentru a ne distra, la sală pentru a face sport, la plimbare pentru a ne relaxa, iar sexul să-l redăm cadrului intim în care erecția se poate întâmpla la o atingere, la un zâmbet, la o discuție, fără ca restul lumii să știe? Ce-ar fi ca atunci când faci sex cu partenerul/partenera ta să nu aduci cu tine în patul pasiunii voastre toți bărbații care ți-au privit buca în locurile publice sau toate femeile ai căror sâni i-ai poftit aplecați în decolteurile prea largi pentru biroul sobru în care se derulează proiecte importante?
Cum ar fi să ne schimbăm hainele și mentalitățile și să lăsăm sexualitatea intimității ce i se cuvine?
La subiectul despre locul ce i se cuvine sexului în viețile noastre așa încât să ne împlinească, o să revin zilele acestea. Promit!
