Motivația prin definiție este totalitatea motivelor sau mobilurilor (conștiente sau nu) care determină pe cineva să efectueze o anumită acțiune sau să tindă spre anumite scopuri.
În cazul acesta „cineva” sunt peroanele care îşi stabilesc un scop precis şi reuşesc să-şi controleze emoţiile şi sentimentele, să treacă peste frustrări şi să rămână focalizate asupra scopului propus.
Cum clasificăm și aplicăm motivația de a trăi în patru pași importanți
Acestea reuşesc în viaţă cel mai bine. Motivaţiile diferă de la o persoană la alta și sunt clasificate în mai multe categorii dar toate au un punct comun motivația de a trăi:
Pasul #1- Motivaţia de a trăi cu pasiune
Această motivație poate determina o fiinţă să se angajeze într-o luptă pe viaţă şi pe moarte spre exemplu cu o boală şi să facă eforturi uimitoare pentru ca să treacă peste aceasta şi să reuşească, atunci când nimeni nu credea că este posibil.
Pentru unii motivația de a trăi cu pasiune ar putea însemna:
–familia. Sunt oameni care din dragoste pentru ei înșiși și pentru familia lor, fac din fiecare zi o zi specială și pun pasiune în toate interacțiunile cu membrii familiei lor. Pentru ei familia este motivul cel mai important din viață.
–munca: sunt oameni care sunt dedicați muncii lor și fac asta zilnic cu pasiune pentru muncă, pentru că le place ceea ce fac și aceasta reprezintă motivația lor cea mai puternică.
Oamenii care și-au descoperit menirea sunt cei care știu că viața merită trăită indiferent cum ar fi ea și că fiecare strop de pasiune și dedicație investite se vor întoarce în viețile lor înzecit. Oamenii care știu că indiferent dacă afară plouă sau e soare, întotdeauna e bine să ai un zâmbet pe buze și să te bucuri de tot ceea ce îți oferă natura, viața, destinul. Sunt oameni care în pofida necazurilor și a eșecurilor continuă să facă ceea ce știu să facă cel mai bine și lucrul de care sunt fermecați.
Nu este greu să aplicăm această motivație de a trăi cu pasiune, aici regăsim pasiunea pentru familie sau pentru muncă, sau ceea ce realizăm în viață trebuie să dedicăm familiei și bineînțeles nouă.
Pasul #2- Motivația dorinței
Ce este o dorinta? Toate dorințele noastre sunt nevoi care părăsesc nivelul nevoilor firești și încep să fie raportate la planul social. Spre exemplu am nevoie de o mașină de călcat, e perfect logic, normal, natural. De fapt, nevoia migrează și se transformă în dorință. Din acel moment, ea nu mai este naturală. Din acel moment, e ca un spin intrat prin piele, asa ca nu o sa îți mai dea pace până când nu îl scoți, până când nu îți împlinești această dorință. După ce ai împlinit dorința esti fericit deci împlinit dintr-un punct de vedere.
– dorința senzuală, ceea ce înseamnă dorinţa de a fi cu fiinţa iubită, chipul şi corpul lor atrag întotdeauna atenția cât și pasiunea sau dorința, aparent din senin, o putere gigantică de acţiune, toate acestea sub imboldul dorinţei de a fi cu iubitul(a).
– dorința materială care este tot o dorință, aceasta aduce la realizare socială sau profesională, depinde de ce valori vrei să atingi în viață. Uneori dorința materială poate fi chiar nebenefică pentru conștiința omului.
Pasul #3- Motivația iubirii
Există şi fiinţe la care iubirea este mai presus de orice, purtându-le parcă pe aripi spre realizări excepţionale. Iubirea e o motivație supremă a vieții, de indată ce vom fi motivați de iubire, de îndată ce ne dorim s-o atingem, s-o simțim noi înșine, să ne comportăm cu iubire, să o așternem în fapte și-n gânduri, ne îndepărtăm de emoționalitatea autodistructivă, de prejudecăți, de așteptări sterile sau de blocaje, inerente existenței. Dacă motivul pentru fiecare acțiune a noastră ar fi iubirea necondiționată am atinge stări interioare pe care le căutăm azi în lumea materială, în oamenii din jurul nostru, în cele trecătoare și schimbătoare. Iubirea aproapelui este motivația supremă, care odată știută vom fi cele mai fericite si mai motivate persoane din această lume.
În acest caz, multe din transformările care se produc dintr-un nesfârşit elan de a dărui într-o formă sau alta iubire, sunt motivații care se transformă în acţiuni caritabile. Cei care produc aceste stări sunt eliberați și ușurați de o povară care au dus-o până în acel moment.
Pasul #4- Motivația spirituală
Mai rar, din păcate apare motivaţia spirituală. Impulsul de a fi un adevărat Om, de a descoperi scânteia de divinitate din propria fiinţă este profund înrădăcinat în fiecare dintre noi, dar numai anumiţi oameni sunt suficient de mult motivaţi de acest impuls divin transformator.
Iubirea e o cale, e o alegere grea, dar una care ne poate duce la un nivel de conștiință, înțelegere, toleranță, răbdare și înțelepciune pe care nu le putem imagina în afara practicii. Noi vorbim cu toții despre iubire, pare că știm multe despre ea, dar – a o cunoaște în expresia ei de câmp al conștiinței, de prezență puternică și trăire – e ceva ce există, practicând-o ca motivație pentru toate acțiunile, gândurile și experiențele noastre, fără excepție.
Un text de Maria Ciobanu
