Efectul gândului asupra viitorului

E‰xperienţa este mama învăţării. Vorbim din cărţi, vorbim din auzite, dar nimic nu este mai elocvent decât experienţa. Probabil că toţi trebuie să trăim nişte experienţe mai deosebite ca să tragem nişte învăţăminte. Mie aşa mi s-a întâmplat şi am înţeles, pe drumul cel greu, că sunt aici unde sunt acum din cauza a ceea ce am gândit în trecut. Sunt absolut sigură de acest lucru.

Albert Einstein spune că: „Nu mă gândesc la viitor, va veni el oricum.„. Are dreptate, de venit va veni, dar depinde cum! Dacă vrei să nu participi cu nimic îţi vor face alţii viitorul cum vor crede ei de cuviinţă. Dacă vrei să ai un cuvânt de spus trebuie să încerci din răsputeri să-ţi controlezi gândurile.

Pozitivism / Negativism

Trebuie doar să te gândeşti că emoţiile pozitive, veselia, entuziasmul îţi indică drumul cel bun, îţi arată scopul tău în viaţă, în timp ce emoţiile negative îţi indică faptul că trebuie schimbat ceva. Emoţiile negative ţi le poţi schimba sigur dacă le iei de la început, cum apar, şi le arunci, le dai o altă formă în aşa fel încât să te inspire, să te înveselească. În cazul în care eşti confuz cred că cel mai bine e să-ţi diseci gândurile şi mai profund ca să poţi alege calea care o vrei pentru viitor.

Cea mai bună modalitate de a a-ţi crea emoţii pozitive cred că este aceea de a avea activităţi zilnice care să te satisfacă, să-ţi aducă bucurie în momentul prezent. Înainte de a începe o activitate fă o pauză şi cântăreşte lucrurile, vezi cât beneficiu primeşti în viaţa ta din acea acţiune. Îndreaptă-te către un comportament asertiv, încearcă să menţii autocontrolul în legatură cu cât mai multe aspecte din viaţa ta.

Aici am un exemplu pentru voi: am lucrat o perioadă de timp vânzătoare la un magazin mare dintr-un mall şi printre alte activităţii trebuia ca în fiecare dimineaţă să spălăm tot magazinul, să aspirăm peste tot şi să ştergem praful în vitrine. Aceste lucruri mi s-au părut foarte înjositoare şi mă făceau să-mi încep ziua într-o totală emoţie negativă. Am suportat acest chin preţ de o lună după care mi-am spus că-i timpul pentru o schimbare. Am început să plec de acasă cu o altă atitudine. Mi-am spus că n-am ce face, aceste lucruri trebuiau făcute orice aş fi simţit eu, aşa că de ce să nu mă simt eu bine? Am început să-mi zic că e o experienţă importantă pentru mine, că nu este nimic înjositor în această muncă şi că mie chiar îmi place să spăl pe jos… aşa că de ce să nu mă distrez puţin cu această ocazie? Când intram în magazin dădeam muzică tare, eram plină de iniţiativă şi începeam să fac ce detestau ceilalţi. Încet, încet, prin entuziasmul meu, am reuşit să-i molipsesc pe toţi şi să transform toată treaba asta plictisitoare într-una foarte antrenantă şi distractivă. Aşa am reuşit ca toţi care lucram acolo să facem lucrurile cu drag şi să avem zile pline de bucurie. Când clienţii ne vedeau aşa veseli parcă aveau şi ei chef să cheltuiască mai mulţi bani la noi în magazin.

Important este să vrei să schimbi ceva când simţi că un lucru te trage la fund.

Cuvintele sunt şi ele un fel de busolă pentru tine. Ascultă-te şi dăţi seama dacă vorbeşti mai mult despre ceea ce vrei să se întâmple sau despre ceea ce nu vrei să se întâmple. Ideal este să vorbeşti despre ceea ce vrei să se întâmple în viaţa ta ca să poţi avea tot timpul gânduri pozitive în mintea ta.

În momentul în care gândurile, cuvintele şi acţiunile vor fi în concordanţă cu intenţiile tale la momentul prezent – atunci poţi spune că deţii în mare măsură controlul asupra viitorului tău.

O bună tehnică pentru a realiza un control al gândurilor se găseşte în cartea Juliei Cameron: „The Artist’s Way„. Ea sugerează ca în fiecare dimineaţă să umpli trei pagini cu tot ce-ţi trece prin minte. Astfel, spune ea, în scurt timp vei ajunge să deţi controlul asupra gândurilor tale. Eu nu am încercat dar presupun că la început aş scrie toate prostiile din lume, apoi aş încerca să dau un sens celor scrise şi în cele din urmă cred că aş aşterne pe hârtie dorinţele mele cele mai arzătoare, poate visul vieţii mele! Ce-ar fi ca acesta să devină realitate?