Imperfectul perfect
A pornit pe ulicioară,
O pisică de la țară.
Nu era perfectă ea,
Dar asta chiar nu conta.
Iși dorea să evolueze
Și să se perfecționeze.
Căuta coechipiere,
Însă nu-și dorea unele severe.
Pisicuțe drăgălașe, imperfecte, buclucașe.
Șoriceii să-i zărească
Și să știe să-i momească.
Șoricelul imperfect,
Acționa însă corect.
Nu își păcălea pisica,
Așteptând-o atâtica.
Imperfectă cum era,
Pisicuța îl pândea
Și dorea să se distreze,
Șoricelul să-l păstreze.
Șoricelul zise tare:
– Pisicuțo, dă-mi crezare!
– Ființă mică sunt și eu!
Nu te crede Dumnezeu!
– Nu te crede a fi perfectă
– Ci mai degrabă corectă!
Nu există a fi perfect.
Dar e bine a fi corect!
A fi bun și credincios
Lumii întregi fi de folos.
Morala autorului: nu trebuie să căutăm perfecțiunea, dar trebuie să fim credincioși, corecți, buni și darnici. Este important să avem încredere în noi și să fim oameni amabili cu cei din jur.
