Ieri m-am trezit foarte devreme şi mi-am pus la punct foaie cu ce vreau să fac pentru această săptămână. Ştiu că am recomandat ca această plănuire să fie facută de cu seara dar eu duminica nu fac nimic care să aibe legătură cu munca. Folosesc, aşa cum l-am numit eu, principiul 6-1: adică 6 zile rezultate, una mă odihnesc. Am să îl explic mai în detaliu în zilele următoare.
După ce mi-am făcut planul am încercat să trec la treabă. Am început cu primul task care era să studiez un articol despre învăţare accelerată. Când am încercat să îl citesc pur şi simplu nu reuşeam să mă concentrez. Parcă îmi fugeau ochii de pe monitor pe pereţi. M-am hotărât până la urmă să fac altceva şi m-am luat cu cititul mailurilor. Acolo am descoperit un film foarte interesant de pe amdoar18ani.ro – m-am uitat la toate cele 4 părţi. Apoi m-am luat cu alte lucruri care nu erau pe listă şi acesta este felul în care mi-am petrecut aproape toată ziua. Toată ziua am răspuns la mailuri şi la urgente exact în momentul în care au apărut. La finalul zilei am îndeplinit taskurile A2, A3 si A5.
După părerea mea cum am trăit eu această zi este modul în care trăiesc majoritatea oamenilor toată viaţa. Nu îşi stabilesc obiective sau taskuri şi dacă îşi stabilesc renunţă foarte repede la ele. Majoritatea oamenilor merg prin fiecare zi răspunzând la fiecare urgenţă cum apare fără să îşi dea seama că acestea au puţină importanţă pentru rezultatele lor pe termen lung. Dacă nu apare nici o urgenţă ei petrec timpul in faţa calculatorului, sau se uita la un film, în alte cuvinte, pierd timpul.
Cum aş fi putut să fac ca această zi să fie productivă?
Aş fi putut să îmi pun toate aceste urgenţe pe foaie alături de celelalte şi să le dau o notă gen A1,5… şi în acest fel să îmi fi păstrat o ordine in minte pentru importanţa lucrurilor pe care le fac.
Concluzie
Urgenţele pot părea foarte importante dar de cele mai multe ori nu sunt.
