A venit momentul!

Dilema „Să stau angajat sau să-mi monetizez pasiunea?” cred că a apărut cu ceva zeci de ani înainte de generaţia 1990, cu generaţia mea. Şi cred că această dilemă va deveni tot mai puternică şi „omniprezentă” în viaţa oamenilor din generaţiile ce urmează.

Dacă până acum zece ani oamenii căutau a se angaja în firme cât mai mari, pe perioade cât mai lungi pentru o anumită „siguranţă financiară”, acum lucrurile nu mai stau chiar aşa. Chiar azi mi-a spus o cunoştinţă: „Eu nu vreau să fiu angajată la 30 de ani. Sper ca atunci să pot să am afacerea mea!” Am întrebat-o ce afacere vrea să-şi facă. Nu ştia. Ştia doar că nu voia să fie angajată. Simţea, încă de acum, că a fi angajat nu este „de succes”.

Îţi zic, a venit momentul!

Şi nu pentru că-s eu clarvăzător şi sţiu că viitorul este în mâinile pasiunilor transformate în mici afaceri, ci pentru că oriunde mă uit în jur, văd o atitudine ce trădează faptul că vrem tot mai mult să facem DOAR ce ne place! Să transformăm pasiunile noastre într-un stil de viaţă! Cei mai de succes oameni din societatea actuală sunt cei ce şi-au urmat pasiunea şi acum şi-o monetizează. Şi prin „de succes” nu mă refer la bani, ci la fericire.

Viitorul nu mai este în mâinile marilor companii. Multinaţionalele nu mai sunt la modă. Nu mai vrem să ne supunem, să ne simţim ca nişte sclavi, să facem ce ni se spune… E momentul ca lucrurile să fie făcute tot mai bine şi cu tot mai multă pasiune, nu de nişte roboţi, ci de nişte oameni pasionaţi cu adevărat!

Zilele în care cu toţii stăteam la uzină se termină fie că vrem, fie că nu! Roboţi tot mai inteligenţi se inventează constant. Munca fizică pe care o făceam până acum pentru o pâine va fi făcută de nişte bucăţi de fier programate. În următorii ani pentru a pune o pâine pe masă oamenii vor fi nevoiţi să facă ceva special, ceva… excepţional şi cu pasiune!

Gândeşte-te că acum ceva timp oamenii nu puteau să meargă la supermarket să cumpere mâncare şi băutură. Acum şi mai mult timp nici măcar nu existau bani! Noi suntem nişte fericiţi! Avem o singură slujbă (sau două…) unde facem în mod repetitiv aceleaşi task-uri şi suntem plătiţi cu de toate: mâncare, băutură, sănătate, casă şi alte câte sub formă de bani.

Oamenii iniţial nici n-aveau timp liber. Dar n-aveau nici slujbă. Cum ar fi ca toată ziua tu să trebuiască să îti faci rost de mâncare? Cum ar fi să te trezeşti dimineaţa şi să n-ai ce mânca? Ce-ai face? Ai vâna! Ai face un foc! Ai pune prada pe foc şi ai mânca. Apoi ţi s-ar face sete! Ce-ai face? Ai căuta un râu.

Fie vorba între noi, oamenii din societatea de azi nu mai sunt capabili să vâneze. Lasă-i fără supermarket şi o să moară de foame. Azi noi ştim că trebuie să facem nişte task-uri învăţate de-a lungul anilor (la şcoală, la liceu, la facultate, făcând practică sau traininguri) în schimbul unui ban. Acest ban ne aduce de toate.

Odată cu inventarea banilor oamenii au descoperit timpul liber! Desigur că timpul liber poate face un om să facă lucruri foarte diferite:

– unii oameni nu au ce face în timpul liber – sau nu-şi găsesc nimic de făcut – şi astfel se plictisesc.

– unii oameni îşi petrec timpul liber cu prietenii şi familia.

– iar unii oameni folosesc acest timp liber pentru a-şi cultiva pasiunea.

Nu ne naştem cu pasiuni! Descoperim pasiuni de-a lungul vieţii şi le exersăm şi cultivăm. De fapt asta ar şi trebui să fie definiţia „pasiunii” – un obicei sau mai multe ce te încântă şi te fac fericit. Când ai stat ultima dată şi ai făcut singur-singurel ce-ţi place? Fie că ai stat şi ai zdrăngănit la chitară, ai pictat, ai gătit sau ai scris?

Ceea ce vreau să spun este că noi suntem unele dintre primele generaţii de oameni cu pasiuni. Noi suntem unii dintre primii oameni care descoperim, datorită timpului liber ce-l avem la dispoziţie, că există lucruri ce le putem practica şi ne fac fericiţi.

Se crede că homo sapiens sapiens (omul inteligent, tu şi alţii ca tine) a ajuns în zona Europei undeva în anul 40.000 î.H. Iar eu cred că oamenii au început cu adevărat să-şi dea seama de pasiuni abia acum câteva sute de ani! Abia!

Zilele în care triburile erau organizate în grupuri de pădurari, vânători, culegători sau grupuri de bucătari s-au terminat. Azi fiecare din noi poate face ce-i place, nu ce necesită tribului. Azi fiecare din noi poate să-şi câştige pâinea făcând ceea ce vrea, cu plăcere, nu ceea ce necesită societăţii!

Te rog fă ce-ţi place! Doar ce-ţi place! Este spre binele tău şi al celor din jurul tău!

Pasiunea fie cu tine!