În opinia mea, viaţa este un cumul de evenimente şi trăiri, pe parcursul cărora o fiinţă trece prin mai multe etape.
Fiecare etapă în parte are specificul ei.
În fiecare etapă fiinta priveşte din altă perspectivă acelaşi gen de evenimente şi trăiri pe care le abordează în moduri diferite.
Orice om care la un anumit moment, într-o anumită, situaţie intervine în viaţa noastră, ne afectează în mod direct existenţa.
Deoarece oamenii trăiesc înconjuraţi de alţi oameni, vieţile lor se împletesc într-un mod unic şi irepetabil. Sunt firicele invizibile ce ne leagă existenţa de a celor din jur, chiar dacă noi nu conştientizăm acest lucru.
Există o seamă de factori, uneori necunoscuţi şi neînţeleşi ce ne determină să luăm o decizie.
De multe ori ne întrebăm cum ar fi fost dacă am fi făcut altfel sau am fi optat pentru alte lucruri sau pentru prietenia altor oameni.
Astăzi avem alt concurs
Vă provoc să poveststiţi în câteva rânduri despre cum credeţi că ar fi fost dacă aţi fi luat o altă decizie într-o situaţie în care aţi fost implicat. Aveţi timp până vineri, 18.02.2011, la ora 24.00 să vă întreceţi în poveşti, lăsând comentarii chiar la acest articol. Apoi, timp de două zile, pâna în data de 20.02.2011, adică duminică la ora 24.00, o veţi vota pe cea care v-a plăcut cel mai mult.
Ca şi săptămâna trecută, fiind un concurs, avem premii.
Locul întâi va primi cartea cu teste de inteligenţă „Măriţi-vă IQ-ul”, precum şi cartea „De ce să fii fraier, bolnav şi falit”, scrisa de Randy Gage.
Locul al doilea va primi cartea cu teste de inteligenţă, precum şi cartea „De ce greşim?” scrisă de Joseph T. Hallinan.
Locul al treilea va primi cartea cu testele de inteligenţă.
În cartea sa, Randy Gage acuză cu vehemenţă diverse instituţii şi organizaţii -precum guvernul, biserica, mass-media – de faptul că îndoctrinează populaţia. Face afirmaţii curajoase, controversate la adresa acestora şi susţine că este un păcat sa fii sărac. Presarată cu foarte multe povestioare ironice, „De ce să fii fraier, bolnav şi falit” este uşor de lecturat şi chiar vă poate schimba opinia despre anumite lucruri, provocânu-vă sa le priviţi din alt punct de vedere.
Cartea lui Joseph T. Hallinan în schimb, este un adevărat manual de autoevaluare al comportamentului. Autorul ne impune să privim cu realism lucrurile, încercănd să ne descoperim greselile pentru a nu le mai repeta. Ca orice „manual” de dezvoltare personala, si „De ce gresim?” contine relatari ale unor fapte concrete, date ca exemplu si oferind sfaturi importante.
„Măriţi-vă IQ-ul” conţine peste 200 de probleme, îmbinate în 8 teste de inteligentă, adresate tuturor categoriilor de oameni. Ele nu necesită vreun talent special, ci doar perseverenţă, logică şi cultura generală
Toate cărţile sunt editate de MeteorPress şi prin intermediul nostru vor ajunge la voi.
START VOT!
Şi câştigătorii sunt…
1. Mihai Oprea – 62.96%
2. Sorin – 22.22%
3. Hanna – 11.11%
Vă vom contacta noi imediat. Felicitări! 🙂
27 de răspunsuri
Vad ca nu incepe nimeni. Trebuie sa munciti mai mult decat data trecuta pentru aceste premii 🙂
Voi incepe eu, atunci, desi nu particip la concurs.
Cred ca daca ma gaseam pe mine insami inainte de a ma gasi, de fapt, as fi putut castiga ani buni pe care sa-i petrec cu mine. M-am gasit pe la 30 de ani, asa ca o mare parte din tineretea mea nu am stiut sa ma bucur de mine si de ceea ce mi-as fi putut eu oferi. Acum incerc sa recuperez cat se mai poate, desi necunoscutele ecuatiei sunt altele. Asa cum am scris in articol, intr-o alta etapa a vietii as fi vazut altfel aceleasi lucruri pe care le traiesc acum.
Este evident, cred, ca fiecare dintre noi a ajuns acolo unde este ca urmare a deciziilor pe care le-a luat (wow, nici n-am inceput bine si am enuntat un truism, deci am mare nevoie sa-mi cresc IQ-ul). Daca nu esti multumit de ce ai in prezent e normal sa-ti doresti sa poti schimba ceva in trecut, dar asta e un consum inutil de energie pentru ca, oricum, e imposibil. Cred insa ca o dovada de intelepciune ar fi nu sa te gandesti unde ai fi fost daca luai alta decizie la un moment dat ci ce poti face sa ajungi acum acolo. Pana la urma daca-ti folosesti neuronii, foloseste-i in mod profitabil! Altfel sunt mari sanse sa ajungi cain titlul cartii din premiu – fraier, bolnav si falit.
Ai perfecta dreptate!
Nu poti intoarce timpul. Dar iti porti revizui faptele pentru a invata tot ce se poate din ele.
O decizie considerata gresita nu este ca o boala careia trebuie sa-i identifici cauza pentru a-i putea anihila efectul.
Nu. Dar consecintele unei decizii pot fi considerate experiente din care este absolut necesar sa inveti ceva. In primul rand despre tine. In al doilea rand pentru a nu repeta greselile. Daca nu inveti nimic, cred ca se poate considera ca ai trait degeaba acele experiente.
Nu este un consum inutil de energie sa iti revizuiesti deciziile si nici lipsa de intelepciune, pentru ca asta inseamna estimarea greselilor din trecut, schimbarea atitudinii fata de prezent si profitabilizarea viitorului.
Perfect de acord! Insa, in general, privirile in trecut se arunca doar cu nostalgie (of, daca ma tineam de scoala, eram departe; daca nu ma maritam etc). Pentru ca majoritatea oamenilor nu pot fi cinstiti nici macar cu ei insisi si nu au curajul sa incerce sa schimbe ceva. In plus, exista si teoria conform careia omul simte nevoia sa se valorizeze, deci atunci cand va face ceva ”rau” va gasi imediat o scuza, astfel incat stima de sine sa nu scada. Eu sper ca voi chiar veti reusi sa motivati vreo cativa oameni sa se schimbe. Cu mine v-a reusit, particip la un concurs online 🙂
dar de ce trebuie intotdeauna sa-mi schimb atitudinea fata de prezent , si de ce sa nu schimb prezentul fata de mine
lumea noastra e o lume imperfecta intr-un univers aproape perfect(urmariti discovery science 😀 ) si tocmai asta ii da farmec , daca toate ar fi la locul lor ,daca noi toti am fi la locul nostru lumea cred ca s-ar umple de mosuleti tineri , ramoliti pana in varfurile firelor de par …
hai sa nu ne schimbam , astia suntem noi si sunt sigur ca fiecare din noi aducem un zambet pe buze unei persoane , in loc de schimbare cred ca ar fi mai bine sa avem putina grija 🙂
Dacă nu m-aș fi întâlnit cu un prieten înainte de examenul de admitere de la Drept, sunt sigur că acum nu aș mai fi fost la facultatea asta.
Ai dat șpaguţa de ai intrat la Drept ?
Il cunosti personal , ca sa il poti intreba asta?
Daca nu, ar trebui sa mentinem niste limite, nu crezi?
No offence!
N-ai nevoie de spagă pentru Drept. Spaga e pentru Teatru, Academie etc. Tu ai trecut de cele 10 clase obligatorii?
Voiam să evidențiez că în ziua aia s-au potrivit toate ca un puzzle.
No offence!
trebuie pastrata o limita
Extrem de rusinos din partea mea ca am pus o astfel de problema , dar distinse prietene,Mihai, prin continuarea cu „Spaga e pentru Teatru, Academie etc.” mi se pare mai rusinos, iar faptul ca ai venit si cu „Tu ai trecut de cele 10 clase obligatorii? ” ai depasit limita normalului prietene, nu te-ai dovenit cu nimic mai presus decat mine.
Poate e opinia mea care in acest context, ultim comentariu, am preferat sa vad paiul din ochiul altuia decat barna din ochiul meu , poate?
Mult succes la concurs!!!
Nu sunt distins si cu atât mai mult prietenul tău.
La Teatru stiu sigur că unele locuri sunt deja cumpărate înainte să se sustină admiterea.
La Academie am prieteni care mi-au mărturisit că au fost persoane ce nu au îndeplinit baremul de la probele fizice, dar acum sunt studenti acolo.
În schimb, la Drept nu te conditionează absolut nimeni. Că există si cazuri izolate, nu neg, dar nu am auzit eu de ele cel putin.
Ar mai fi varianta fericită în care prietenii mei m-au mintit, iar România este tara fabuloasă la care toti cei din vest râvnesc, fiind un paradis universitar pentru copiii lor.
Si tu, Mihai!
Sa nu fii mai prejos, asa-i? :))
Mai baieti, mai!
Aici, pe Motivonti, suntem ca o mica familie. Nu mai fiti rautaciosi!
Cea mai prosta intrebuintare a timpului e sa il folosesti indreptand unele lucruri care nu trebuiau facute de la bun inceput. Acesta e ultimul meu comentariu la acest articol.
sunt un pusti de 17 ani (peste doua luni 18 X_X ) si toata viata a fost un copilas relativ cuminte , crescut intr-o familie de pocaiti (exceptie facanad tata si fratele cel mai mare , suntem 6 baieti 😀 )
sunt foarte empatic ( atat psihic cat si fizic ) , in totdeauna ma mustra constiinta cand nu faceam cum zicea mama (aproape zilnic)
dar primeam si bataia cuvenita (cu nuiele de alun 😀 )
acum am crescut mama e plecata in italia de putin timp si acasa mai stau doar cu un frate (adrian) si cu tata , cu care nu prea ma mai inteleg
in urma cu 10 luni viata mea a luat o intorsatura destul de buna (sper) , mergeam prin oras (gaesti , o rahova mai mica )cu un prieten , pe main street-ul nostru si dam de niste „apasi” care vindeau cd-uri cu muzica specifica lor si bratari pandantive , mici „amintiri”
mie personal imi plac indienii cu pene nu cu pete (in frunte) si chiar am vrut sa-mi cumpar (mi-am cumparat) un pandantiv cu un bivol , cat m-am uitat l-am studiat s-a apropiat o fata , nu prea am bagat-o in seama , eram concentrat la boul meu , dar mi-am adus aminte ca n-aveam bani la mine (nu destul cat sa-mi iau boul , 15 lei)
dai si striga dupa prieten : „DA-MI BA 15 LEI PANA MAINE” raspuns „LASA MA PROSTIILE , CA SUNT PLINE DE DRACII , O SA TE UMPLII DE BLESTEME”(glumea) , eu ma tot grabeam pt ca fata din spatele meu luase boul la studiat , pana a venit prietenul cu banii a TREBUIT s-o bag in seama ca sa nu-l cumpere ea , mi-a afisat un zambet larg si mi-a raspuns cu da la intrebare : „SI TIE ITI PLAC ASTEA”
a venit prietenul i-am dat banii apasului , i-am spus Pa fetei , huh eram fericit
a doua zi am stabilit cu acelasi prieten sa ne intalnim in acelasi loc , sa ne mai plimbam si sa-i dau si banii , el n-a mai putut sa vina , si peste cine dau in parc , peste fata de ieri :”>
era cu un baiat (prietenul , fostul prieten , era incurcata treaba) si cu o fata (sora ei luiza) si un caine (bella)
am asteptat oportunitatea de a vorbii cu ea sa-i cer numarul , sa intamplat si asta , pe urma i-am luat si id-ul si am vbit
mi-am schimbat liceul pt ea , si acum ma simt foarte fericit la noul liceu , si am o alta viata , putin mai fericita
acum ma gandesc , daca eu nu alegeam sa merg prin „centru” cu prietenul meu si sa mergem printre blocuri sau pe alta ruta , sau daca ea nu-mi zambea in felul ala , sau daca n-o intrebam de vorba , sau oricate alte chestii minore , practim eram in acelasi liceu infect plin de cocalari si profi (90% la fel ca elevii)
o decizie MICA iti poate schimba viata
eu sunt mihai , pe fata o cheama Adina 🙂 si are 15 ani
liceul e defapt un colegiu C.N.V.S. (colegiul national vladimir streinu)
scuze daca sunt greseli de scriere (e ora 23:11 si sunt trezit de la 06:30 , si sunt un pic certat cu limba romana , desi o iubesc)
eu chiar vreau cartile , mai ales cea cu iq-ul , am facut teste iq pe internt dar iq-ul era cam mare , deci nu cred ca era relevant 😀 , si o carte e intotdeauna primita ( acum citesc grasa si proasta 😉 )
Super mișto, Mihai! Până la urmă ești cu fata sau nu? Că nu prea se înțelege clar.
sunt , si nu prea ne-am certat urat vineri (11-02-2011) si …
dar am stabilit sa ne intalnim si sa vorbim intre patru ochi , eu personal nu pot da cu sutu’ unei RELAII , sper sa ne impacam si sa ne schimbam 😀
RELATII *** 😀
(era scris si cu majuscule 😀 )
Fain, fain. Te-am votat 🙂
si eu te-am votat … din greseala :))
am vrut sa trisez sa ma votez pe mine 😀 :-s
Este, este! Si se iubesc! 🙂
eu am citit randurile lui mihai si mi am gasit ideea-tema pt concursul acesta..
citind mi am dat seama ce frumos e sa fii copil si adolescent si indragostit si naiv si inocent…dar….
eu sunt un pic mai mare si daca e sa vreau sa fi facut altceva, altfel, intr un anumit moment este sa fi depasit starea asta adolescentina si sa ma fi comportat mai adecvat varstei, mai matur, mai intelept.
in concluzie chiar am nevoie de una din cartile-premiu
🙂
Cred ca fiecare ar trebuie sa se intrebe in fiecare seara , inainte de culcare, dupa ce sa spalat pe dinti, „ce ar fi fost daca” legat de activitatile desfasurate in ziua respectiva .
Si daca in seara aceasta apare un „ce ar fi fost daca” legat de un lucru si maine seara revine acelasi „ce ar fi fost daca” legat de acelasi lucru (in conditia ca si in ziua respectiva sa fi facut acelasi lucru ) a treia zi sa atace frica si sa faca lucru respectiv , daca lucru respectiv nu e traversarea strazii plina de crocodili flamanzi.
Nu trebuie sa ne gandim prea mult la ” ce ar fi fost daca” petrecut cu mult timp in urma ci ACUM .
Daca in 2000 ,30 iulie nu as fi intalnit niste persoane sa imi arate un alt stil de viata mai sanatos,acum poate nici nu mai eram sau eram f. f. bolnava .
In fiecare zi, Multumesc pentru acea intalnire ,acelor oameni,a tot ceea ce sa intamplat extraordinar in viata mea ,pentru ca am luat o decizie buna iar de 10 ani traiesc o noua viata .
Multumesc si voua ,ca a-ti luat o decizie buna sa face-ti acest site .
Multumesc si mie ,ca am luat o decizie buna sa va citesc si sa va urmaresc .
Cat traim avem de luat diverse decizii ,mai bume ,mai rele ,important este daca invatam ceva din ele .
Succes !
Start vot!
Apropo de articolul asta … De multe ori , din relatiile cu oamenii din jurul nostru , ne cunoastem pe noi insine 🙂 . Asta e frumos . Insa , tot acesti oameni , te pot trage cu muuult in jos . Cineva a zis ceva odata : „prieteniile rele strica obiceiuri bune” . Si asa e . Bun articol 😛