Stânga sau dreapta. Alb sau negru. Răsărit sau apus.
Sunt un om nehotărât. De ceva timp, am început să mă întreb cine sunt şi încotro mă îndrept. Încă nu am găsit răspunsul.
Deciziile sunt parte din viaţa noastră. De fapt, ele sunt ca şi bucăţelele unui mozaic. Vesele, colorate şi formând întregul. Uneori, mă las fascinată de miile de variante posibile ale aceleiaşi poveşti. Alteori, nu ştiu încotro să o apuc.
Recent, “am votat” pentru o schimbare majoră care, credeam eu, avea să îmi dea întreaga existenţă peste cap. Îmi era teamă de “viaţa pe cont propriu”, de golul care trebuia acoperit mai apoi şi mai îmi era teamă… de ceea ce se afla după cortină.
Ei bine, nu s-a întâmplat nimic din ceea ce conţinea scenariul prefabricat. Da, a rămas un gol. Dar iau lucrurile aşa cum sunt şi le trăiesc, zi cu zi. Şi da, e un sentiment minunat. Este ca şi cum aş fi revenit acasă, după îndelungi rătăciri. Îmi simt sufletul liniştit, plin de o poftă nebună de viaţă. Este, cu siguranţă, semnul că am luat decizia corectă.
Mi-a luat mult timp până să îmi asum decizia de a schimba ceva, fără a mai încerca să dau explicaţii. Acum, îmi este suficient să mă simt împăcată cu mine însămi. Am învăţat că, oricât de multe întrebări îmi pun, deciziile trebuie luate pe rând, la timpul lor. Nici mai devreme, nici mai târziu.
Am prins curaj. În final, totul va fi exact aşa cum trebuie să fie.
Care este decizia ta majoră pe ziua de azi?
Un răspuns