Vreau să fiu mai atent la detalii.
Nu vreau să mai fiu indiferent la detaliile din jurul meu.
Îmi amintesc să-i cumpăr un buchet de flori iubitei mele.
Sper să nu uit să-i cumpăr un buchet de flori iubitei mele.
Reușesc sa țin minte numele persoanelor pe care le cunosc.
Nu vreau să uit numele persoanelor pe care le cunosc.
Crezi că este vreo diferență în afirmațiile de mai sus? Fiecare pereche pare să aibă același scop: Atenția la detalii, cumpărarea buchetului de flori, reținerea numelui persoanelor abia cunoscute.
Ce face diferența este stilul de formulare.
Știai că mintea noastră, creierul nostru, nu percepe negația? În momentul în care ne spunem ceea ce să nu facem, mintea noastră trebuie mai întâi să știe ce să facă ca mai apoi să se gândească ce să nu facă.
Un exemplu simplu: Nu te gândi la un elefant roz.
Ți-a apărut chiar și pentru o fracțiune de secundă imaginea unui elefant roz? Probabil că da. Acest fapt dovedește faptul că mai întai trebuie să știm la ce să ne gândim ca mai apoi să nu ne gandim la acest lucru.
Concluzia?
Surprinde-te în momentul în care folosești negația atât în ceea ce-ți spui cât și în ceea ce spui oamenilor din jurul tau.
Îndreaptă-ți atenția către ceea ce vrei să faci și ceea ce vrei să simți și formuleaza afirmativ ceea ce vrei să spui celor din jur cât și ceea ce-ți spui ție.
Vlad Negrilă scrie și pe blogul său, aici: http://calatoriiprinsunet.ro/
