Recent am spus cuiva: „Te rog mult, dacă mă mai vezi că am o atitudine arogantă faţă de cineva, să-mi atragi atenţia.” – căci, uite, am acest defect, uneori devin puţin arogant. Şi nu-i bine şi nici frumos. EU nu suport oamenii aroganţi… dar aşa se întâmplă de obicei, suntem ceea ce nu suportăm.
Şi pentru a mă trata am făcut această rugăminte către o prietenă: să mă anunţe când vede că încep să am o atitudine nepotrivită.
Şi răspunsul ei nesigur nu prea mi-a plăcut. A răspuns afirmativ, că-mi va atrage atenţia dacă va fi cazul, dar parcă-parcă ar prefera să nu facă asta.
A spune în faţă e greu! Şi asta pentru că în 99% din cazuri adevărul doare.
De multe ori vom vedea oameni certaţi pentru că şi-au spus în faţă anumite adevăruri ce vreme îndelungată au fost nespuse.
Dar, totodată, de mult mai multe ori vom vedea oameni care se iubesc şi se respectă o viaţă întreagă tocmai pentru că şi-au spus în faţă tot ce-au avut să-şi spună!
Deci, iată, acestea sunt motivele pentru care e bine să spui în faţă ceea ce ai de spus!
1. Nu ai nimic de pierdut
Uneori nu spunem în faţă pentru că avem impresia că nu-i responsabilitatea noastră să atragem atenţia asupra unei neregularităţi. Dar, da, este responsabilitatea noastră să nu fim indiferenţi.
Nu-mi plac oamenii care când văd un hoţ de buzunare într-un autobuz aglomerat tot ceea pot face este să se uite-n altă parte, ca şi cum n-au văzut nimic. Nu asta-i atitudinea corespunzătoare. Nu frica este cea pe care trebuie s-o simţim atunci când ştim că se întâmplă ceva în neregulă.
A spune cuiva în faţă că este arogant, a-i atrage atenţia că i s-a rupt bluza sau a-i atrage atenţia că un hoţ tocmai îl buzunăreşte nu înseamnă că vei pierde un prieten sau vei ajunge acasă plin de sânge, bătut fiind de pungaş. Crede-mă, nu.
Dacă persoana căreia îi atragi atenţia asupra atitudinii sale sau a hainelor sale se supără pe tine când faci asta, nu este un prieten. E doar un om, probabil prost.
Iar hoţul e un nenorocit pe care NU AI VOIE să-l laşi să scape. Cu riscul că vei primi un pumn, TREBUIE să faci ceva. Indiferenţa e cea mai josnică treabă!
2. Îţi filtrezi cunoştinţele
Şi totodată a spune cuiva în faţă ceva este un mod bun de a-ţi filtra cunoştinţele sau prietenii.
Moral, frumos, prieteneşte este să fii sincer. Este să fii de ajutor. Asta înseamnă, de fapt, să fii prieten, nu? Ş-anume să spui lucrurilor pe nume, cu uşurinţă.
Dacă spui unei cunoştinţe că are un muc vizibil în nas sau că pute a transpiraţie… atunci tu ţi-ai îndeplinit sarcina de prieten.
Responsabilitatea lui acum este să ia acţiune şi să-ţi mulţumească.
În schimb, dacă se supără, înseamnă că e un om care nu ţi-este nicidecum prieten, care nu merită atenţia şi ajutorul tau. Bucură-te că ai scăpat de el!
3. Dezumfli tensiunile cu ceilalţi
În plus, dacă spui lucrurilor pe nume din timp, preferabil chiar în acel moment, nu mai amplifici tensiunile.
Tensiunile între doi sau mai mulţi oameni pot duce departe. Pot duce la certuri imense, prietenii rupte, bătăi, sânge, alcool, orice.
Dar spărgând „balonul” de la bun început, tensiunile n-au cum să crească.
În plus, dacă TU spui lucrurilor pe nume, atunci îţi vei învăţa şi tu prietenii să-ţi spună foarte direct ceea ce au de spus.
A spune lucruri grele de spus, direct, în faţa cuiva, e greu, dar se învaţă prin repetiţie. Relaţiile în care doi oameni vorbesc cu uşurinţă despre defecte sunt cele mai bune relaţii.
4. Nu eşti un fals
Şi oricum, orice om ce ţine în el un gând despre alt om şi nu-l afişează în mod direct este, automat, un fals. E un om care poartă o mască.
Tu nu vrei să fii un fals. N-ai de ce. Nu merită să porţi o mască pentru niciun om şi, în general, pentru nimic în lumea asta!
5. Eşti un prieten adevărat, responsabil.
Iar a spune lucruri în faţă este o responsabilitate de prieten. Este, în diverse cazuri, chiar o responsabilitate socială. E un gest frumos. E un gest de apreciat.
Chiar dacă ceea ce spui este „negativ”, faptul că spusul tău poate duce la un „happy ending” este minunat!
Prietenii adevăraţi te vor aprecia!
Oamenii proşti te vor displace.
Dar, repet, asta-i bine, tu n-ai nevoie de prieteni proşti!
8 răspunsuri
Eu am spus mereu totul in fata deasta nu is foarte popular :)) dar nu e nici o problema nu vreau sa devin presedinte …
Perfect de acord cu articolul asta!
Da…sunt unul din acei oameni care spun lucrurilor pe nume,indiferent daca-i vorba de prieteni sau ca-i vorba de-o relatie!
Doar ca din acest motiv,de curand am pierdut…si sincera sa fiu,acum imi pare rau ca nu mi-am tinut gura…mai si castigi uneori cand taci 😉
Mai nasol e cand tu taci sau spui lucrurile in asa fel incat sa nu il ranesti pe celalalta (si iti iese!) si altii nu, iti spun mereu in fata tot ce vrei sau nu vrei sa stii… si te ranesc ingrozitor… Uneori ma intreb ce-i mai bine sa faci. Am oameni carora le spun mereu in fata ce si cum, dar intr-un mod ok, iar altii nu stiu sa faca asta si e pacat. Poate ar trebui sa invatam cum sa spunem lucrurilor pe nume, si nu sa le spunem pur si simplu. E un efort mare aici, dar eu cred ca merita.
Ei bine,multă lume se gândește,sau poate doar eu,să arate acel *bun simț* și să nu facă pe nimeni să se simpă prost. Și poate de asta nu spun mereu lucrurilor pe nume. Dar partea cu falsitatea mi-a dat de gândit. Pentru că nu vreau să fiu falsă,apoi pentru că,în postura inversă,nu mi-ar place ca cineva să fie fals în legătură cu mine.
Este enervant cand stii ca celalalt se supara daca ii spui adevarul..sincera sa fiu eu cred ca e corect sa spui lucrurilor pe nume,dar sa fii atent sa o spui astfel incat celalalt sa nu se simta prost si cel mai important sa o spui in particular,in niciun caz de fata cu alte persoane .Ca de exemplu eu am o amica care vorbeste extrem de mult,iar eu cand vreau sa spun ceva ea nu pare sa asculte si la un momentdat ma trezesc ca vorbeste peste mine(desigur nelasandu-ma sa imi termin ideile) despre lucruri care i s-au intamplat ei ,care nu au absolut nicio legatura cu ceea ce vorbeam eu.Adica e cam egoista si i-am zis aceste lucruri in fata dupa doua trei iesiri cu ea,pentru ca nu e normal,adica trebuie sa fie un echilibru,sa fii ascultat dar sa asculti si tu la randul tau.Hai sa zicem ca asta e o situatie in care e necesar sa spui adevarul in fata ,fara doar si poate.
Am spus mereu totul în față chiar dacă am avut de pierdut sau contextual era în dezavantajul meu. Mi se pare sub demnitatea mea să par ceea ce nu sunt și mă înfurie ca cineva din exterior să îmi condiționeze modul de a fi, de a mă comporta și a mă exprima.