Vacanța cu copil. Pro sau contra?

Dacă cineva mă intreabă de pasiunile mele, fără să stau pe gânduri răspund – să călătoresc. 

Când am terminat liceul în Republica Moldova, am plecat la facultate în Oradea – la capătul lumii cum zice fratele meu.  Nuștiu cum am reușit ca pe timpul studenției din banii de bursă plus un mic ajutor din partea parinților să reușesc să călătoresc singură în cateva țări din Europa.

Am o hartă a lumii în care lipesc stickere și tai țările în care am fost, însă Facebook le ordonează mai frumos – vă rog frumos să-mi iertați lauda. 🙂

Îmi aduc și acum aminte cum eram într-o zi la lucru în Oradea (am lucrat în anul întâi de master) și m-a bătut gândul să merg la o prietenă din Moscova și hop în 5 minute mi-am luat bilet de la Budapesta pentru saptămâna viitoare.

‘‘A fost totul spontan” – așa i-am explicat superioarei mele, vă rog să mă credeți că erau atât de ieftine biletele încât nu am rezistat. 🙂

La fel de spontan a fost și plecarea în State cu programul Work and Travel, am pațit ca și în vorba ceea – văzut, plăcut, ce rămâne de facut?

Doar că mai puțin spontan a fost aplicarea la bursa Erasmus. A fost vorba de studii de un an și erau mai multe ”riscuri” financiare, dar totuși când vine vorba de călătorii – nimic nu o oprește pe Elena. 🙂

Anii de studenție au trecut cu câteva calatorii:

• care planificate,
• care așa de pe o săptămâna pe alta,
• care atât de spontane, încât și acum mă gândesc ce nebună am fost și am plecat de capul meu singură…

Viață frumosă de calator am avut.

Acum fiind mamică și având o fetiță de 1 an și câteva luni, probabil vă gândiți că nu poți pleca așa ”spontan”, măi Elena păi trebuie și aia și aia, și cealaltă și cealaltă…

Vreau să vă arăt că dacă își dorești ceva… se și întamplă.

• Financiar, într-adevar este mai provocator pentru că un bilet de bebeluș costă câteodată mai mult decât cele de adult (vezi companiile low cost).
• Cu bagajul – oh da! Ar fi necesar să mai scoți din hainele și lucrurile tale pentru a lua ceea ce este necesar copilului tău.
• Răbdare – pentru a găsi explicațiile adecvate în caz că copilul vrea să se dea jos din avion 🙂 și altele…

În luna iulie, Paul (soțul meu) a avut un drum la notar și s-a întors cu o declarație precum că pot pleca cu Carina din țară. Îmi zice: ”Păi știu că într-o dimineață te vei trezi și-mi vei spune: – Paul, hai până la Moldova, așa pe weekend.” Așa că-ți fac acest ”cadou’. 🙂

În câteva zile mă și vezi într-o masina de pe site-ul blablacar ajungând la Leova – deci se poate pleca spontan cu un bebeluș. Parintii cand m-au văzut… nu vă zic ce reacție au avut. M-au certat că am plecat ca nebuna, în loc să se bucure că le-am facut surpriza… (glumesc, după 5 minute s-au bucurat). 🙂

Recent m-am întors dintr-o mini vacanță de o săptămână de la prietena mea din studenție Irina din Verona (pentru a 4-a oara am pus mana pe sânul Julietei :)).

Am primit cadou de la cumnatul meu bilete cu compania Lufthansa. (Mulțumesc cu această ocazie și lui George pentru bilete și Irinei pentru primirea calduroasă).

Dacă până acum am tot zburat cu companii low cost (excepție zborul în America), acum m-am simțit la business class pe locul 23 din avion. 😀

Dacă sunteți curioși, revin cu un articol cu peripețiile mele din aeroportul din Frankfurt, cum am rămas fară bagaj și a venit cu curierul a doua zi și despre cum m-am descurcat singură având o escala de doar 30 de minute la dus. 

Da, asta doream sa va transmit:

• dacă ai o pasiune pentru ceva,
• dacă îți doresti un lucru,
• dacă vrei să faci într-adevăr ceva,

–   nu te ”încurca” un copil.

Desigur, sunt constientă că un copil îți cam taie din ”libertate”, însa ce vreau să vă transmit – este ca se poate!

De multe ori găsesc scuze că nu pot face un lucru pentru că, Carina are nevoie de mine, sau că-mi ocup mai toată ziua facând anumite lucruri prin casa, însă cum spun și mămicile de pe Facebook – prefer să las casa să cadă, dar eu să citesc sau să fac ceea ce-mi place cât timp doarme ea. Acestea sunt valorile mele…

Revenind la călătorii, am reușit să plecăm cu fetița noastră mai peste tot unde s-a ivit ocazia:

1. la 2 luni în Spania,
2. la 3 luni în RM,
3. la 7 luni în Verona,
4. iarași in RM,
5. la munte, la mare pe unde a avut Paul traininguri,
6. iarași in RM la un an,
7. în Grecia în această vară,
8. în Italia – recent.
9. prin țara la Sibiu, Brasov și alte orase…

Oho… acum că le-am scris aici am realizat cât a călătorit micuța noastra fetiță.

Sper ca, cu cât va crește, să fie la fel de curioasă și de cooperantă pe durata călătoriilor cum este acum.