Când eram în clasele primare, la noi în Republica Moldova, mai ales în școlile din sate nu învățam limba engleză ci limba franceză din clasa a 2-a și mai apoi limba rusă din clasa a 5-a. Mai târziu aveam să descopăr că nu mă număr printre cei mai norocoși elevi, treptat am avut situații în care m-am convins că aveai mai mult de câștigat dacă știai limba engleză decât limba franceză.
Am dat examenul de bacalaureat la limba franceză și mai apoi limba străină uitată a fost până în anul 1 de master când am hotărât să merg un an cu bursa Erasmus la Universitatea Aix-Marseille din Franța. Nu spun că, cunoașterea limbii franceze nu are avantajele ei, dar totuși nu se poate compara cu limba engleză care este o limba de circulație internațională și care în zilele noastre marea majoritate a populației o vorbesc sau cel puțin o înțeleg la nivel de conversație.
Între timp, mai exact după clasa a 12-a am început să învăț limba engleză pe cont propriu, ca orice student – din filme. 🙂 Nu aș putea să mă laud că acum 10 ani reușeam să port o conversație datorită limbii engleze învățate din filme. Adevărata ”școală” a fost din momentul când am aterizat pe Aeroportul Internațional John F. Kennedy din New York. Povesteam într-un vechi articol aici despre programul Work and Travel pentru studenți și cum am ajuns eu în anul 2 de Master să obțin viza.
La ambasada SUA, cred că datorită karmei am primit viza, deoarece spre rușinea mea știam doar câteva fraze la nivel de conversație, înțelegeam sau așa spuneam eu că înțeleg câte ceva din această limbă străină. Mi-a fost rușine și mi-am promis că până să ajung în SUA să ma pun cu burta pe carte și să învăt cât mai bine și mai mult posibil. Dar… iată-mă în New York deja cu același nivel de conversație.
Adevăratele ore de limbă engleză le-am avut deja în orășelul unde urma să lucrez 4 luni. A fost greu, recunosc, când ajungi într-o țară străină și realizezi ca nu poți purta o conversație, stima de sine a scăzut dramatic. De fiecare dată mă gândeam că dacă aș fi știut limba engleză mai bine puteam să am un job mai bun, mai multă încredere în mine, să vorbesc mai mult cu clienții, să câștig mai mulți bani din tips-uri… Abia deja după o lună lucrurile au început să se așeze, am început să port o conversație cât de cât ok și începeam să cunosc la nivel de conversație această limbă străină ca de scris… nici nu vreau să mă gândesc. Chiar și acum, din păcate, cunosc gramatica limbii ruse și limbii franceze mai bine. Oricum eu sunt fericită pentru că dacă aș fi să mă compar cu alte persone… dar aici nu ne comparăm decât cu noi care am fost ieri. 🙂
Cum am învățat eu limba engleză este calea probabil cea mai dificilă. Nu aș vrea ca nimeni să se afle în situația când ajunge într-o țară străină și nu reușește să se descurce având această barieră lingvistică.
Noroc că în zilele noastre sunt o mulțime de școli care au diverse cursuri sau tabere unde poți învăța extrem de rapid și ușor o limbă străină. Printre ele se numără și Stewart English School – școala unde toți profesorii sunt vorbitori nativi și folosesc metode internaționale care îi ajută pe copii să învețe engleza repede și în mod natural. Partea frumoasă este că grupele mici le permit profesorilor să acorde atenție fiecarui student și să vorbească cu toți copiii la fiecare oră. Folosesc metode interactive de încurajare ceea ce face din aceste cursuri de limbă engleză o experiență pozitivă pentru copil.
Ah! De ce nu am avut și eu parte de această șansă, acum 10 ani cel puțin! Să pot învăța cu relaxare, fără să fiu nevoită să am parte de toată experiența neplăcută în care bariera lingvistică a fost una dintre cauze.
Un răspuns
Eu cred ca cel mai repede am aprofundat limba engleza, dupa ce am facut bazele la scoala, a fost din filme si seriale. Ajuta foarte mult sa ii auzi pe cei care vorbesc nativ. Asa capeti si vocabular si intelegi si cum sa pronunti corect anumite cuvinte.