Există nenumărate situaţii în care nu suntem de acord cu punctul de vedere al celuilalt şi simţim că avem suficiente argumente pentru a ne susţine punctul de vedere. Problema se pune în felul urmator: e de preferat să insişti cu punctul tau de vedere şi sa rişti ca totul să degenereze într-o ceartă în care spui tot ce îţi trece prin cap sau să taci şi să renunţi, constientizând ca nu vei reuşi sa schimbi nimic?
Ce e de facut?
În mod normal, ar fi de preferat să îţi exprimi ideile în modul cel mai civilizat posibil, tinând mereu cont că dezbaţi idei şi nu persoane. Nu poti să constrângi pe nimeni să fie de acord cu tine şi întotdeauna trebuie sa fii conştient că există posibilitatea ca cineva să fie contra acestei ideii şi nu poti face nimic pentru a schimba situaţia.
Este mai dificil să distrugi o părere greşită decât un atom. (A. Einstein)
Aşa cum tu doreşti ca ideile şi deciziile tale să fie respectate, trebuie să respecţi la rândul tău părerea celuilalt, fie ea una greşită din punctul tau de vedere.
Nu uita: de multe ori nu există un singur punct de vedere bun şi altele greşite, ci totul depinde de situaţie, aşa că încearcă să te pui şi în locul celuilalt ca să întelegi de ce gândeşte aşa.
Contrazici sau taci?
Nu eşti de acord cu o idee! Ai doua posibilităţi: fie ieşi în faţă şi îţi exprimi şi argumentezi punctul de vedere, fie taci instant şi acumulezi energie negativă în tine, care la un moment dat tot va trebui să iasă la suprafaţă. Evident, în momentul în care nemulţumirea va erupe, va fi poate prea târziu şi subiectul de mult încheiat, aşa că e cel mai bine să îţi expui punctul de vedere exact în acel moment. Desigur, acesta trebuie exprimat cât mai calm, cu argumentele de rigoare, clasicul „aşa cred eu” / „aşa consider că e bine” neputând fi considerat un motiv valid. În cazul în care se ajunge la o ceartă, e clar că niciuna dintre persoane nu va ceda şi nu se va ajunge la un acord, motiv pentru care nu are nici un rost să continui şi e bine să încetezi.
5 răspunsuri
Eu stiu ca in politica si in religie nu trebuie sa te contrazici, sunt doua subiecte adanc impregnate in constiinta omului si nu vei reusi niciodata sa schimbi opinia unei persoane legate de aceste subiecte.
Am invatat in viata urmatorul lucru. Omul este prea putin constient de el insusi si de universul in care traieste ca sa tina atat de mult la parerea lui, ca si cand ar fi un adevar absolut.
Peste tot in jurul nostru exista formatori, oameni care si ei la randul lor au fost formati si, in loc sa te ajute sa ajungi la tine insuti, incearca sa iti spuna cine esti si cum „trebuie” sa fii.
Cred, pentru cei care merg pe calea dezvoltarii, nu a formarii, adevarul e o progresie, nu ceva fix, iar convingerile se schimba in functie de nivelul de dezvoltare pe care il ating.
Combaterea parerilor altora vine din frustrare si teama ca lumea ar putea fi altfel decat sim noi. Daca esti constient de faptul ca nu ai ajuns la capat, ca ai multe de dezvoltat nu te manii pe cel care vede un sarpe boa care inghite un elefant, in timp ce tu vezi o simpla palarie. (Vezi Micul Print). S-ar putea ca el sa fie, ori nebun, ori genial, sa poata privi mai in profunzime. 🙂
De obicei îmi spun părerea în mod civilizat, o argumentez cum cred eu mai bine şi dacă văd că nu îmi este respectată, mă retrag. Cred că e cel mai sănătos aşa! :)) Mă enervează, în schimb, cei care rămân fără argumente şi încep să arunce cu jigniri.
Cel mai bine este să taci şi să-ţi vezi liniştit de viaţa ta,pentru că,tăcând nu va exista niciodată riscul de a exprima puncte de vedere greşite! Ascunderea sentimentelor şi trăirilor în interiorul propriu,fără să fie dezvăluite niciodată,nimănui,dovedeşte o înţelepciune specială şi,dacă este educată,şi demonstrează decenţă,bun-simţ şi stăpânire de sine,poate deveni o cale a desăvârşirii mentale!
E bine sa taci, dar sa mai si vorbesti din cand in cand despre asta cu un prieten bun sau cu un psiholog. Asta ca sa nu faci implozie. 🙂 Alte ori, poate il poti ajuta pe cel fata de care vrei sa taci. Poti spune ceva folosind o pilda, o ilustratie sau o gluma sau poti pune intrebari in stil socratic, daca ceea ce afirma persoana respectiva nu duce nicaieri. Il vei ajuta sa realizeze singur asta.Tacerea e ca mierea dar si vorba dulce mult aduce. Parerea mea.