Sfertul academic

A întârzia la o întâlnire (mai ales dacă-i de afaceri, sau ceva asemănător – adică nu o simplă întâlnire cu nişte prieteni) este imoral şi spune foarte-foarte multe despre un om. Cel puţin asta-i părerea mea.

Astăzi spre exemplu aveam la ora 14:00 o întâlnire în centrul oraşului. Cel aşteptat m-a anunţat pe la 13:45 că ajunge la 14:20, cu o mică întârziere de 20 de minute… Ajuns l-am întrebat: „Se circulă greu, sau ce?” şi mi-a înşirat întreaga sa zi drept explicaţie: Pe la 10 dimineaţa avea o întâlnire la care cealaltă persoană a întârziat 30 de minute. Asta l-a făcut să întârzie la întâlnirea de la 11:30 cam 15 minute. La a treia întâlnire iar a întârziat (deşi plecase mai devreme de la cea de a doua). Toate întâlnirile s-au ţinut lanţ în întârziere până la întâlnirea mea – la care, precum am zis, inevitabil, a întârziat. Şi toate acestea din cauza primei persoane care a întârziat la întâlnirea cu el.

De aceea e imoral să ajungi târziu la o întâlnire… Poţi întâzia o zi planificată perfect pentru persoana cu care te vezi.

Soluţii-s multe – dar mie cel mai mult îmi place una din ele – şi anume cea cu trezitul devreme.

Soluţii de sfert academic

Obişnuiam să ajung târziu la şcoală pentru că îmi era greu să mă trezesc şi apoi să alerg prin toată casa: bucătărie, baie, sufragerie, cameră, mâncat, spălat, îmbrăcat, ghiozdan…

Şi aşa că în loc să-mi pun ceasul să sune la 7:00 dimineaţa, îl pun la 6:30. Rezultatele? Culmea: Mă trezesc uşor pentru că-s calm şi ştiu ca nu am de ce să mă grăbesc. Ştiind că nu voi întârzia am timp să mă spăl pe dinţi cum se cuvine, să mestec toată mâncarea, să sorb toată cafeaua şi să-mi pun şi cravată la cămaşă (şi asta durează pentru că nu ştiu să fac nod!).

Obişnuiam să ajung târziu la întâlnirile din oraş pentru că stau într-un cartier de la periferia oraşului… dar problema s-a rezolvat foarte simplu şi cu beneficii maxime: Plec cu 30 de minute mai devreme şi când ajung la destinaţie îmi găsesc un loc confortabil şi lecturez dintr-o carte.

Pe deasupra (asemenea rezolvării de mai sus) nici nu mă mai grăbesc. Nu alerg după tramvai sau maşină, nu mă epuizez mergând ca la concursul de cel mai rapid mers (e foarte comic acel concurs – chiar există) şi tot aşa.

Dar nu-mi plac rezolvările tale!

Ştiu… ştiu… aceste două rezolvări sunt stupide. Îmi vei zice: „De fapt nici nu-s rezolvări, doar îmi zici să fac ce-i logic să fac… şi anume să plec mai devreme de acasă!” – da, ai dreptate, asta-ţi zic.

Dar pentru mine soluţia asta „extremă” (de a dormi mai puţin şi de a pleca din timp de acasă) a însemnat şi înseamnă mult în continuare. În fond, nu uita ce am scris la începutul acestui articol: A întârzia la o întâlnire este imoral şi spune foarte-foarte multe despre un om.

Deci v-aş ruga să nu mai întârziaţi la întâlnirile cu mine. 🙂

PS: Sfat – dacă întârziaţi anunţaţi din timp – nu vă fie jenă. Mai bine spuneţi că întâziaţi cu 30 minute şi ajungeti mai devreme decât să nu spuneţi nimic şi să ajungeţi cu 15 minute mai târziu.