Atenţie: Urmează un articol diferit. Foarte diferit. Din cauza subiectului foarte dificil.
Prolog
Femeia a fost de foarte multe ori subiectul ironiei bărbaţilor. Fie că e brună sau bondă, grasă sau slabă, înaltă sau scundă, ea s-a facut mereu „vinovată” de ceva. Că vorbeste mult. Şi prost. Că nu o duce mintea. Că e o şoferiţă execrabilă. Că ii place să complice şi cele mai simple lucruri. Că nu ştie să asculte. Că îi place să se plângă, fără să încerce să găsească rezolvarea problemei. Aş putea face o listă lungă, lungă de tot.
Sunt convinsă că bărbatul găseşte destule motive să iubească femeia aşa cum e ea. Mircea Cărtărescu a facut-o într-o manieră simplă şi foarte elegantă. Dar nu despre asta vreau sa vorbesc. Despre iubire, adică. Este un subiect delicat şi serios. Vreau să vorbesc despre cele ce se spun despre femei – „Miturile”. Voi încerca sa ironizez într-un mod amuzant şi neagresiv defectele femeii.
Teorii despre femei.
Episodul I – Gândirea.
Stăteam de vorba cu un prieten. Ceva neimportant. Am început prin a comenta vremea şi, nu în mai mult de 10 minute, deja trecusem prin câteva subiecte, îndepărtându-ne atât de tare de „vreme”, încât nu mai ştiam de la ce pornisem.
Mi-a spus:
– Vedeţi cum sunteţi voi, femeile? În 10 minute m-ai ameţit de nici nu mai ştiu de mine!
Am râs amuzată şi i-am zis că asta e una din calitaţile necesare unei femei pentru a nu se dezminţi, drept pentru care el a început să-mi expună o teorie explicativă a acestei „calitaţi”. Aceasta suna cam aşa:
Mintea bărbaţilor arată ca un dulap, să zicem, cu foarte multe sertare. Bine aranjate, pe categorii, în fiecare sertar sunt toate cunoştinţele bărbatului despre un „ceva”. Atunci când poartă o conversaţie şi vorbeşte despre… maşini, să spunem, deschide sertarul în care sunt cunoştinţele despre maşini, foloseşte ce este înauntru, apoi, la sfârşitul discuţiei, le pune înapoi, în ordine, frumos şi cu grija, completând, eventual, spaţiul, daca nu este folosit în totalitate. Dacă se prelungeşte conversaţia şi se discuta alt subiect, bărbatul deschide sertarul cu subiectul respectiv şi, la fel ca şi cu maşina, foloseşte, reordonează, completează şi închide sertarul înapoi.
E-he-hei! La femei se schimbă cu totul situaţia. Mintea femeilor este ca o cutie. În această cutie sunt multe, multe fire şi firicele, ce reprezintă cunoştinţele femeii. Ele se întrepătrund şi se întretaie într-un mod haotic. Dacă ai vrea să vezi de unde începe şi unde se termină un fir, n-ai putea decât să-l tai ca pe Nodul Gordian, după ce iţi pierzi răbdarea şi te enervezi.Ca să poarte o discuţie, femeia alege şi merge pe un fir. La un moment dat, acesta se întretaie cu altul, care se întretaie cu altul şi cu altul şi aşa mai departe, fară a putea ajunge la capătul vreunuia. De aceea, femeile nu se mai opresc atunci cand încep sa discute între ele. Şi tot de aceea, bărbaţii işi pierd răbdarea.
Pentru că sunt construiţi altfel.
Cam asta a fost explicaţia pe care prietenul meu a avut amabilitatea să mi-o dezvăluie.
Aşadar, bărbaţi! Când aveţi curajul să vă implicati în discuţii cu femeile, înarmaţi-vă cu mult timp si cu multă răbdare! Ăsta-i singurul sfat practic pe care vi-l pot da!
Morala: Femeia este o maşinarie complexă, construită din angrenaje fine, puse in mişcare de sisteme complicate, indestructibile, ce au facut obiect de studiu înca din cele mai vechi timpuri.Şi pentru ca bărbatul nu este un mecanic de mecanică fină, nu ştie sa o folosească.
14 răspunsuri
Sursa teoriei expuse( haios):
http://www.youtube.com/watch?v=xxtUH_bHBxs
Multumesc pentru link, Dan!
Chiar nu stiam sursa acestei explicatii! Eu am spus ceea ce am aflat de la prietenul meu. Ai facut foarte bine ca ai postat link-ul respectiv, astfel ca cei care vor citi vor vedea ca articolele mele pornesc de la un „ceva” si nu sunt inventate de mine. 🙂
http://www.flu.ro/articole/Coltul_Misoginului/Rezolutiile_feminine_ale_anului_in_cheie_misogina.html
uite varianta masculina despre gandirea feminina
pe mine m a cam dezgustat
mai ales k mi se pare uimitor k e lasat sa scie asa ceva
lucrul asta spune ceva despre educatia mass mediei romanesti
Buna, Raluca!
Am citit si eu articolul acela.
Daca cineva stie cum sa posteze o „scriitura” pe internet, asta nu inseamna ca face parte din mass-media sau ca reprezinta mass-media.
Nu trebuie sa iei in seamana un om plin de frustrari! Pentru frustrati exsista o categorie de medici numiti psihologi sau psihiatrii, depinde cat de grav e cazul. Din nefericire, pentru prostie nu exista nici leac.
Cred ca echilibrul este necesar in toate. Consecinta lipsei echilibrului in gandire este rasismul, de exemplu.
Misoginii sunt o categorie de oameni dezechilibrati. Trebuie inselesi si compatimiti si, mai ales, ocoliti.
Sfatul meu este sa nu te mai pui la mintea oricui si sa iei in seama toate tampeniile debitate de nu-stiu-cine.
de acord
🙂
in primul rand cu ideea de echilibru
🙂
Sau am putea să ne înarmăm cu o pereche de ouă și să dominăm discuția ca să nu ne mai amețiți. Sună mai bine, nu? 😀
:))
Desigur! Daca o pereche de oua ajuta pe cineva sa domine, de ce nu? Pana la urma, poate perechea de oua este esenta barbatiei, nu?
Sincera sa fiu, cred ca mai bine se simte, decat se aude 😉
Ai înțeles tu ce vreau să spun :))
Fetelor, va rog nu va imbatati cu apa rece.
Misoginul este barbatul needucat care nu a invatat ca nu e bine sa te contrezi cu femeile.
Iar cățelușii sunt bărbații educați care au învățat că femeile te plac cu atât mai mult cu cât ești drăguț cu ele și le faci pe plac.
Ziceam
Andrei,
tu ce esti? Un catelus sau un barbat needucat?
Intrebam…
Nu-i adevarat! Un misogin poate fi un barbat foarte educat. Am auzit de la un barbat foarte educat ceva de genul: daca femeile nu ar fi necesare pentru procreere, sunt convins ca le-am ucide pana la ultima.
In ceea ce priveste „contratul” cu femeile…ei bine, eu cred ca intareste sistemul nervos al barbatului 😀
Recunosti , cu mandrie chiar, ca tu ( si femeile in general ) nu esti in stare sa ramai concentrata pe un singur subiect?
Femeile, in general, atunci cand sunt contrazise, sar dintr-un subiect in altul pentru ca nu ar recunoaste pentru nimic in lume ca nu au dreptate. Cand isi dau seama ca nu au dreptate, schimba subiectul. Simplu.
Ha! Cum poti spune asa ceva?!
Cum as putea sa recunosc „cu mandrie, chiar”, ca nu as fi in stare de ceva? Orice?
Pot spune ca am puterea sa recunosc daca nu pot face ceva. In niciun caz cu „mandrie”!
Tu esti mandru de neputintele tale?
Ca sa iti permiti sa iti exprimi parerea generalizand atat de dur, trebuie sa ai o oarecare experienta in domeniul respectiv.
Ceea ce am scris eu este un pamflet, lucru pe care tu nu l-ai observat,se pare. 😉