Întâi oferi, apoi primeşti
Sunt uimit de faptul că foarte mulţi oameni gândesc fix invers: „Dacă eu nu sunt ajutat, de ce să ajut?”. Poftim?! Cum să priveşti problema dintr-o perspectivă atât de tristă?
Pentru mine lucrurile stau fix invers: eu ajut pentru că mă face să mă simt bine. Bine, bine, nu vorbim acuma despre faptul ca ofer câte un leu fiecărui cerşetor din fiecare transport în comun – nu fac asta, dar când cineva îmi cere un sfat, un ajutor material, un feedback, chiar dacă îmi ia timp, îmi place să ofer ce mi s-a cerut.
Dar de ce să ajut?
Data viitoare când un cerşetor îţi cere un leu şi îşi motivează cererea cu faptul că îi e foame şi vrea să-şi cumpere o pâine gândeşte-te aşa: „Wow, tipul ăsta îmi cere bani pentru că ştie că am bani, pentru că arat ca cineva care chiar are bani.”. Şi sunt sigur că nu a înteles nimeni exemplul meu dar hai să înlocuim situaţia…
Un om oarecare îmi cere nişte sfaturi prin e-mail. Ca să-i dau sfaturi, explicaţii şi linkuri o să trebuiască să dau din timpul meu cam 20 de minute… Dar de ce aş face-o, nu-i aşa? În fond e un necunoscut. Nu-mi pasă de el. Sau… „Wow, tipul ăsta mi-a dat acest e-mail pentru că cumva a aflat că ma pricep la toate cele despre care m-a întrebat. Mi-a dat acest e-mail pentru că-mi admiră munca, îmi admiră site-urile.”.
Sunt mai încrezător
Pe mine unul toate cererile de ajutor pe care le primesc mă fac să fiu mai încrezător. Aşa îmi dau seama că cumva sunt admira, cumva munca mea e admirată, cumva sunt semi-faimos, cumva sunt bun de ceva, bun pentru cineva. Asta mă satisface pe mine, faptul că pot ajuta pe cineva care mi-a cerut ajutorul.
Acum înţelegi de ce nu e bună mentalitatea: „De ce să ajut dacă pe mine nu mă ajută nimeni?”. 🙂
“In giving, you receive.” – Desmond Tutu
