Patru placeri pe zi.

Patru plăceri pe zi. Un titlu extrem de atractiv. Să fie oare şi conţinutul pe măsură?

Per ansamblu nu e o carte prea interesantă. Putea să aibă şi numai 10 pagini şi valoarea ei ar fi rămas aceeaşi.

În  schimb ideea pe care ne-o propune e de-a dreptul genială. Dar până nu încerci nu ai să te convingi. Eu una, sceptică din fire, nu m-aş fi aşteptat ca nişte mici plăceri să facă o diferenţă majoră în viaţa mea. Nu m-aş fi gândit că plăcerea poate fi un mijloc de a obţine fericirea.

Să nu aveţi cumva impresia că plăcerea la care se face referire în această carte este una care promovează consumul. Ci dimpotrivă, este o plăcere care antrenează în principal sufletul, o plăcere obţinută prin lucruri simple şi la îndemâna oricui, o plăcere care nu dăunează ci mai degrabă te relaxează, regenerează. O plăcere care te vindecă şi îţi hrăneşte elanul vital, care generează o stare de bucurie şi de pace interioară- contagioasă  şi care transformă atât individul cât şi anturajul acestuia.

Uneori intensitatea plăcerii te apropie de sacru, iar un rol important în provocarea unei astfel de plăceri îl are arta.

“A-ţi acorda plăceri e un mijloc de a te iubi mai mult, iar a te iubi mai mult înseamnă a fi capabil să-l primeşti pe celălalt într-o iubire autentică.”

Ba chiar mai mult de atât, starea de plăcere, cu condiţia să fie asociată cu valori, te poate aduce în pragul unei transformări spirituale.

Iar prin plăcerile împărtăşite (muzică, teatru, cinema, expoziţii, gătit, sport) ai posibilitatea de a construi relaţii.

Ştiai că lipsa plăcerii declanşează depresia creierului şi că automat şi sistemul imunitar este afectat, făcând imunodepresie?

Ştiai că boala (boli psihosomatice) apare de fapt ca efect al unei activităţi ce declanşează neplăceri?

Ştiai că în 1970 o femeie ce suferea de cancer în  fază terminală s-a vindecat? Cum? L-a îndemnul doctorului său a făcut ceva ce-şi dorea foarte mult, a plecat într-o călătorie în jurul lumii. Când s-a întors, după un an, nu mai era nici o urmă de boală. Aşadar, placerea are un rol atât de vital şi este atât de puternică încât poate salva vieţi. De aceea ar trebui să-i încurajăm mai mult pe cei bolnavi să îşi cultive pasiunile.

Oricât de simplu ar fi să ne satisfacem anumite plăceri, majoritatea oamenilor nu fac asta pentru că au ajuns să simtă un sentiment de culpabilitate atunci când sunt fericiţi, au impresia că a face anumite lucruri plăcute e o pierdere de timp, de bani, ori de energie.

Ce trebuie să faci?

Scrie pe o hârtie 25-30 de plăceri personale, din care extragi apoi cele  minim 4 plăceri pe zi. Dacă timpul îţi permide, evident că poţi şi mai multe, dar niciodată mai puţine. Gândeşte-te la tine, la sufletul tău, la faptul că trebuie să te respecţi şi să te iubeşti, aşa că nu renunţa la plăcerile tale pe motiv că nu ai timp. Ideal ar fi ca măcar una din aceste plăceri să o poţi împărtăşi cu cineva.

Lista mea cu cele minim 4 plăceri este:

• citit (măcar 10 pagini dacă timpul nu îmi permite mai mult)
• scris (cel puţin un paragraf)
• un film
• croşetat câteva rânduri sau meşterit vreo bijuterie
• ceva dulce (un ou kinder, o îngheţată)

Fă şi tu o listă cu minim 4 plăceri zilnice pe care vrei de acum încolo să ţi le acorzi şi , de ce nu, împărtăşeşte-o cu noi!

Cartea este scrisă de Evelyne Bissone Jeufroy şi o puteţi găsi aici.